Trei judecători CCR resping pierderea mandatului lui Fritz

Trei judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) au formulat opinie separată, considerând neconstituțional „amendamentul Fritz” adus de PSD legii integrității, potrivit motivării publicate vineri seară de instanță.

Decizia CCR și opinia separată

Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese. Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, se numără printre cei vizați de această prevedere.

CCR a precizat că principiul neretroactivității legii civile „are o valoare absolută” în România, dar a susținut că legea se aplică și „situațiilor juridice în curs” pentru protejarea integrității funcțiilor publice.

Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Trei dintre aceștia — președinta CCR, Simina Tănăsescu, alături de Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș — au formulat opinie separată, considerând neconstituțional amendamentul PSD, contestat la Curte de USR și PNL.

Argumentele judecătorilor disidenți

Cei trei judecători au argumentat că situația juridică folosită de noua lege, care are drept consecință încetarea mandatului unui ales local declarat incompatibil, era deja definitivă înainte de intrarea în vigoare a noii reglementări.

Judecătorii au precizat că prevederea încalcă principiul neretroactivității legii, prevăzut de Constituție, „de vreme ce impune aplicarea legii noi unor fapte/raporturi juridice epuizate/consumate sub imperiul legii vechi”.

În motivarea opiniei separate, cei trei judecători au arătat: „Principiul neretroactivității legii reprezintă un corolar al principiului securității juridice și a fost exprimat încă din dreptul roman prin sintagma tempus regit actum. Acest principiu reprezintă o garanție fundamentală pentru cetățeni, protejându-i împotriva arbitrariului și a unui pericol care vine chiar din partea dreptului adoptat de stat.”

Judecătorii au adăugat că „voința politică a unei societăți exprimată juridic prin legi poate fi aplicată doar pentru viitor, numai în acest mod fiind posibilă și adaptarea conduitei cetățenilor la exigențele normelor juridice, precum și cunoașterea consecințelor juridice care pot decurge din legi ori din încălcarea lor”.

Cei trei judecători au invocat decizii anterioare ale CCR și au precizat că acest principiu a devenit o tradiție constituțională comună nu doar pentru statele membre ale Uniunii Europene, ci și pentru toate statele democratice.

Potrivit opiniei separate, jurisprudența constantă a Curții Constituționale a sancționat aplicarea unor legi noi cu privire la situații juridice epuizate sub legea veche, precum și modificarea regimului sancționator pentru fapte produse sub imperiul legii vechi.

Judecătorii au precizat că starea de incompatibilitate sau de conflict de interese se epuizează în raport cu data săvârșirii faptei, dată care determină legea materială aplicabilă situației juridice respective.

Cei trei judecători au declarat că nu se poate face o distincție formală între conținutul și termenul sancțiunii născute în temeiul legii anterioare, întrucât acesteia i se aplică, potrivit principiului neretroactivității, soluția normativă în vigoare la momentul stabilirii sale.

Judecătorii au precizat că, în opinia lor, prevederea poate fi constituțională doar dacă se aplică faptelor de conflict de interese sau incompatibilitate săvârșite după intrarea în vigoare a noii legi și mandatelor dobândite ulterior.

„A considera că un raport juridic deplin încheiat ar putea face obiectul unei legi apărute ulterior constituie o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor și induce o stare de insecuritate juridică majoră la nivelul întregului sistem normativ”, au precizat cei trei judecători.

Judecătorii disidenți au considerat, de asemenea, că prevederea contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectând securitatea juridică și protecția reprezentării politice.

Componența Curții Constituționale

Curtea Constituțională a României este formată din: Simina Tănăsescu (președintă), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian-Cosmin Dragoș.

Sursă: HotNews.ro