Transport gratuit cu STB? Provocările din Belgrad și dificultățile Bucureștiului

Discuția privind prețul biletului STB a generat din nou controverse în București. Se discută intens, chiar și pe surse nesigure, despre posibile modificări ale gratuităților pentru pensionari, fără a se înțelege complexitatea datelor necesare într-un sistem birocratic și câți pensionari beneficiază de transport gratuit, precum și criteriile de eligibilitate. Avocatul Poporului ar fi într-o situație dificilă, neavând o abordare clară în fața acestei probleme.

Dezbaterea este vastă. Pe de o parte, există cereri pentru eficientizare, combaterea corupției și reducerea cheltuielilor nejustificate înainte de orice creștere a tarifelor. Acestea sunt opinii raționale, dar rămân în umbră.

În teorie, Bucureștiul ar putea susține integral transportul de suprafață. Bucureștiul dispune de resurse financiare considerabile. De exemplu, doar jumătate din bugetul unei primării de sector ar putea acoperi transportul gratuit pe STB. Sectorul 3, de exemplu, a avut la dispoziție 600 de milioane de euro, iar subvenția anuală actuală, inclusiv cheltuielile nejustificate, se ridică la 350 de milioane de euro, mai puțin decât bugetul Brașovului, care este de aproximativ 325 de milioane de euro.

Lecția din Balcani

Argumentul financiar este solid, dar rămâne teoretic, fiind folosit în campaniile electorale de către diverși candidați. Experiența Belgradului, care a implementat recent transportul gratuit, arată că eliminarea tarifelor poate duce la o scădere a calității serviciilor. Această „gratuitate” se traduce, de fapt, prin utilizarea fondurilor publice, dar gestionate diferit.

„O astfel de măsură nu are efect, dar ar putea fi eficientă dacă ar fi legată de alți factori, cum ar fi taxa pentru intrarea în centrul orașului sau parcările mai scumpe.”

Specialiștii din Belgrad subliniază că pentru un sistem de transport gratuit să funcționeze, vehiculele trebuie să fie previzibile, iar transportul confortabil, fără aglomerație. Din păcate, sistemele GPS nu sunt optimizate, iar datele nu sunt gestionate eficient, ceea ce duce la întârzieri similare cu cele din București.

Problemele de management și corupția

Chiar și cu o conducere onestă și competentă, implementarea transportului gratuit în București ar putea avea aceleași rezultate negative. Investițiile în digitalizare și flote electrice necesită resurse financiare considerabile, iar banii destinați gratuității ar fi luați din alte investiții esențiale.

Marile orașe au înțeles demult că un sistem de transport eficient nu poate fi bazat exclusiv pe subvenții. La Londra, de exemplu, banii din bilete și abonamente sunt reinvestiți în îmbunătățirea serviciilor, nu pentru a acoperi salariile unei administrații supradimensionate.

Realitatea din București este mai complicată. Primarul general a suferit recent o înfrângere politică, evidențiind cine controlează cu adevărat orașul. Deși a cerut un audit extern pentru a analiza situația STB, consilierii s-au opus, iar lipsa acestui instrument de control limitează opțiunile de reformă.

În concluzie, primarul a solicitat un plan de reformă de la actuala conducere a STB, ceea ce ridică întrebări despre eficiența acestora. Această situație creează un paradox, deoarece cei responsabili de problemele actuale sunt acum invitați să propună soluții. Sindicatele vor bloca orice tentativă de restructurare reală, iar soluțiile propuse vor fi, cel mai probabil, superficiale.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.