⏱ 2 min de citit
Congresul Statelor Unite a adoptat în mai 1828 o lege care impunea un impozit de până la 50% pe produsele importate, cunoscută în istorie drept Tariful din 1828 sau Tariful Abominațiilor.
Legea a fost prezentată drept măsură de protecție pentru industriile din Nord, aflate la începutul dezvoltării, în special în New Hampshire și Pennsylvania, afectate de concurența țesăturilor britanice ieftine.
Statele din Sud, dependente de comerțul cu Marea Britanie pentru vânzarea bumbacului, au fost afectate de scăderea prețurilor, pe fondul reducerii achizițiilor britanice ca reacție la tarifele vamale crescute.
John C. Calhoun, vicepreședinte al Statelor Unite și originar din Sud, a scris anonim manifestul „Expoziția și protestul din Carolina de Sud”, prin care a susținut că statele au dreptul să anuleze o lege federală care le dăunează, formulare cunoscută drept doctrina anulării.
Președintele Andrew Jackson a declarat refuzul aplicării legii drept trădare și a cerut Congresului adoptarea Legii Forței, prin care armata ar fi putut fi trimisă pentru a impune plata tarifelor.
Senatorul Henry Clay a introdus Legea Tarifară de Compromis din 1833, prin care tarifele au fost reduse treptat, punând capăt crizei directe.
Carolina de Sud a declarat abrogarea Legii Coerciției, precizând că măsura reprezintă un compromis, nu o renunțare la poziția sa.
Divergențele economice dintre Nord și Sud generate de această criză au marcat un moment de tensiune ideologică între cele două regiuni ale Statelor Unite, precedând Războiul Civil American.
Sursă: HotNews.ro
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
