Studiu alarmant: Rezistența bacteriilor intraspitalicești la antibiotice atinge cote alarmante la Institutul „Matei Balș”

O bacterie intraspitalicească extrem de răspândită, cunoscută pentru provocarea infecțiilor nosocomiale, a demonstrat o rată alarmantă de rezistență la antibioticele administrate pacienților internați în ultimii doi ani la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători din București.

Conform cercetării, peste 70% din tulpinile de Klebsiella pneumoniae au arătat o rezistență semnificativă chiar și la antibioticele de ultimă generație, utilizate în tratamentele din acest institut. De asemenea, aproape o cincime dintre aceste bacterii nu răspund la niciun antibiotic disponibil, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența tratamentelor actuale.

Impactul rezistenței bacteriene în România

România ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește rezistența Klebsiella pneumoniae la antibioticele din clasa carbapenemelor, cu o rată de 50,30%. Această situație îngrijorătoare plasează țara noastră după Grecia (60,20%) și Bulgaria (67,60%).

Pericolele asociate cu Klebsiella pneumoniae

Deși Klebsiella pneumoniae trăiește în mod natural în intestin, gât și piele, devine periculoasă atunci când ajunge în alte părți ale corpului, provocând infecții nosocomiale, cum ar fi:

Pneumonie
Infecții ale tractului urinar
Infecții ale plăgilor
Bacteriemie
Meningită
Endocardită
Osteomielită
Diaree

Aceste infecții afectează în special persoanele cu imunitate scăzută, ceea ce face ca situația să fie și mai alarmantă.

Analiza detaliată a tulpinilor bacteriene

Studiul a implicat analiza a 340 de tulpini distincte de Klebsiella pneumoniae, izolate din probe clinice prelevate între august 2023 și iulie 2025. Rezultatele au fost îngrijorătoare:

Peste 90% dintre tulpini au produs carbapenemaze, enzime care inactivează antibioticele din clasa carbapenemelor.
Mai mult de jumătate (53,6%) au fost capabile să producă simultan două tipuri de carbapenemaze, ceea ce le conferă un profil de rezistență extrem de greu de combătut.

Tulpinile izolate au arătat o rezistență crescută la diverse clase de antibiotice, inclusiv fluoroquinolone, cefalosporine de generația a treia și peniciline. Chiar și la medicamente considerate „de rezervă”, cum ar fi ceftazidim-avibactam sau imipenem-relebactam, rata de rezistență a depășit 70% în multe cazuri.

Necesitatea unor măsuri urgente

Studiul subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta noi generații de antibiotice și de a regândi strategiile de tratament în spitale. Prescripția de carbapeneme și alte antibiotice cu spectru larg trebuie reevaluată, iar ghidurile de utilizare a antibioticelor trebuie actualizate și aplicate cu strictețe.

În plus, este esențial să se consolideze supravegherea locală și națională a rezistenței bacteriene pentru a răspunde rapid la schimbările din pattern-urile microbiene. Investițiile în diagnostic rapid și testare moleculară ar putea accelera deciziile terapeutice și ar putea preveni utilizarea inutilă a antibioticelor puternice.

În concluzie, rezistența microbiană reprezintă o problemă globală, iar situația Klebsiella pneumoniae din România reflectă o tendință alarmantă care necesită acțiuni coordonate și eficiente pentru a preveni transformarea infecțiilor grave în afecțiuni netratabile.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.