Șoferii din București pierd în trafic peste 12 zile pe an!

Conform unei cercetări recente, Bucureștiul, alături de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași, se află printre orașele cu cel mai congestionat trafic din România. În contrast, orașe precum Reșița, Giurgiu și Călărași oferă locuitorilor o mobilitate mult mai fluidă. Studiul, publicat marți, analizează pierderile de timp cauzate de aglomerația din trafic și evidențiază schimbările recente în tiparele de trafic urban.

Bucureștiul se distinge prin faptul că șoferii pierd anual echivalentul a peste 12 zile de muncă din cauza congestiei rutiere. Raportul subliniază că orele de vârf nu mai sunt limitate doar la dimineața și seara, ci s-au extins și în mijlocul zilei, între orele 11:00 și 14:00, ca urmare a programelor flexibile și a activităților zilnice variate.

Orașele mici, lideri în mobilitate

În contrast cu capitala, orașele mici precum Reșița, Giurgiu și Călărași se află în fruntea clasamentului mobilității fluente, unde un locuitor pierde anual doar 3 – 3,5 zile lucrătoare din cauza aglomerației. Alte orașe mici, precum Oradea, Alba Iulia și Bistrița, au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește mobilitatea comparativ cu anul anterior.

Excepții pozitive în orașele mari

Brăila și Galați, orașe cu populații de peste 150.000 de locuitori, au reușit să mențină un trafic relativ fluent, cu pierderi de 3,6 – 4,3 zile pe an, datorită unei mobilități medii bune și a unei diferențe moderate de viteză între zilele lucrătoare și weekend.

Ora de prânz – noul vârf de trafic

„Datele arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. Drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ generează încetiniri. Măsurile de mobilitate trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00 – 14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour.”

Metodologia studiului

Indexul de Trafic compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (7:00–8:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate între martie și iunie 2025, în intervalul 7:00–20:00, în 41 de municipii reședință de județ, analizate pe baza a 51 de indicatori grupați în trei dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație.

Studiul concluzionează că orașele mari continuă să fie sub presiunea traficului, în timp ce dimensiunea redusă a orașelor contribuie semnificativ la o mobilitate eficientă. Schimbarea tiparului de trafic impune autorităților să adapteze infrastructura și managementul traficului pentru a răspunde noilor provocări urbane.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul bucurestifm.ro și poate fi vizualizată direct aici.