Sociologi comentează dezbaterea despre politețea din Chișinău

O postare publicată pe Facebook de antreprenoarea Diana Mocanu, mutată la Chișinău de aproximativ șase luni, a generat dezbateri privind comportamentul social al locuitorilor capitalei Republicii Moldova. Mocanu a scris că oamenii nu se salută în blocuri și lifturi, evită conversațiile cu vecinii și reacționează agresiv în situații obișnuite.

Sociologul Vasile Cantarji, cercetător principal la Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, a declarat că postarea este exagerată, dar a confirmat existența fenomenului descris. Cantarji a precizat că societatea moldovenească rămâne, mental, o societate rurală, iar mentalitatea formată în comunități mici este transferată în mediul urban, unde oamenii nu se mai cunosc între ei.

Cantarji a afirmat că moldovenii sunt „mai scumpi la zâmbet”, dar a precizat că zâmbetul exprimă în acest caz o emoție reală, spre deosebire de zâmbetul ritualizat din alte culturi.

Specialistul în comunicare și relații publice Ion Grosu a explicat comportamentul prin condițiile vieții urbane din Chișinău, oraș fără metrou sau tramvai, cu trafic aglomerat și poluare, care generează stres. Grosu a precizat că un factor extern suplimentar poate transforma stresul acumulat în reacții agresive.

Grosu a declarat că locuitorii Chișinăului nu au devenit brusc mai agresivi, ci că anumite comportamente legate de mimică și zâmbet nu sunt specifice culturii locale, fenomen valabil, potrivit acestuia, în întreaga Europă de Est.

Specialistul a menționat conceptul dreptului la anonimitate din știința comportamentală, precizând că urbanizarea intensivă oferă oamenilor posibilitatea de a nu fi obligați să se cunoască reciproc, spre deosebire de mediul rural.

Vasile Cantarji a atras atenția asupra timpului petrecut în mediul online, care reduce atenția acordată persoanelor din jur în spațiile publice, precum liftul sau transportul în comun.

Ion Grosu a precizat că rețelele sociale favorizează generalizarea unor incidente individuale la nivelul întregii societăți, dând exemplul comportamentului șoferilor, unde cultura șofatului s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii 20 de ani, deși conflictele izolate rămân mai vizibile decât schimbările pozitive.

Grosu a menționat schimbarea comportamentului față de ambulanțe, produsă rapid în perioada pandemiei de COVID-19, ca exemplu de modificare posibilă a normelor sociale.

Referitor la relația dintre clienți și angajații din servicii, Grosu a explicat existența unei moșteniri sociale din perioada sovietică, în care raportul dintre cele două părți nu era perceput ca fiind egal, ceea ce poate genera reacții defensive din partea angajaților.

Vasile Cantarji a precizat că anxietatea din societatea moldovenească este alimentată și de un context informațional negativist, de natură politică și geopolitică, care se suprapune peste factori mentali mai vechi, legați de ruralismul istoric al populației.

Sursă: HotNews.ro