Se schimbă șefii parchetelor: ziua în care CSM dă semnalul pentru PICCJ, DNA și DIICOT
Luni, 2 martie 2026, sistemul judiciar intră într-un moment de inflexiune: Secția pentru procurori a CSM urmează să emită avizele consultative pentru numirile din vârful parchetelor – Parchetul General (PICCJ), DNA și DIICOT – dar și pentru posturile de adjuncți. Practic, este ziua în care se conturează echipele ce vor seta direcția anchetelor importante în următorii trei ani.
În competiția pentru funcția de procuror general al PICCJ, sunt două nume în prim-plan: Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și Bogdan-Ciprian Pîrlog. Profilurile sunt foarte diferite: Chiriac vine cu experiență managerială din teritoriu și cu notorietate legată de dosare cu impact, dar și cu episoade controversate discutate în spațiul public. Pîrlog are un profil public puternic și un discurs de tip „reformator”, însă candidatura sa este însoțită de un istoric disciplinar, inclusiv sancțiunea CSM din iunie 2025, cu diminuarea indemnizației.
La DNA, miza anticorupției se joacă între trei candidați: Tatiana Toader (procuror-șef adjunct DNA, fost membru CSM), Vlad Grigorescu (procuror DIICOT, cu experiență anterioară în DNA) și Ioan-Viorel Cerbu (procuror DNA, delegat în funcția de procuror-șef adjunct). Toader este văzută ca un profil tehnic, de instituție, cu accent pe rigoare și administrare internă, Grigorescu vine cu o agendă de modernizare și digitalizare a fluxurilor, iar Cerbu mizează pe continuitate, având deja rol de conducere delegată.
La DIICOT, competiția pentru funcția de procuror-șef îi include pe Alina Albu (aflată în funcție, candidată pentru un nou mandat), Ioana-Bogdana Albani (structura centrală), Antonia Diaconu (Serviciul Teritorial Pitești) și Codrin-Horațiu Miron (Serviciul Teritorial Timișoara). Aici presiunea publică e și mai mare, pentru că DIICOT rămâne în centrul așteptărilor legate de rețelele de droguri, criminalitatea organizată și banii care alimentează aceste grupări.
În paralel, se joacă o miză mai puțin vizibilă, dar esențială: adjuncții. Pentru procuror-șef adjunct DNA candidează Mihai Prună (PICCJ – Secția de urmărire penală), Marius-Ionel Ștefan (DNA – Serviciul Teritorial Pitești) și Marinela Mincă (șef al Secției judiciare din DNA). Pentru procuror-șef adjunct DIICOT candidează Aurel-Cristian Lazăr (DIICOT Timișoara), Alex-Florin Florența (procuror general al României), Claudia-Ionela Curelaru (adjunct DIICOT), Gill-Julien Grigore-Iacobici (Parchet CA Constanța) și Mihai-Răzvan Negulescu (DIICOT). În practică, adjuncții sunt cei care țin „motorul” pornit: coordonează zilnic echipe, teritoriu, priorități și ritmul dosarelor.
Calendarul este clar: funcțiile de procuror general al PICCJ și de procuror-șef al DNA devin vacante de la 31 martie, iar funcția de procuror-șef al DIICOT devine vacantă de la 14 aprilie. Procedural, propunerile motivate ale ministrului Justiției ajung la Secția pentru procurori a CSM, care emite aviz consultativ motivat. Dacă avizul este negativ, Ministerul Justiției reia procedura interviului și poate păstra sau schimba propunerea. Numirea finală se face prin decret prezidențial.
Legea prevede că pot fi numiți doar procurorii cu minimum 15 ani vechime ca procuror sau judecător. În plus, nu pot fi numiți cei care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce ar putea influența obiectivitatea și imparțialitatea în exercitarea atribuțiilor.
Ziua de luni nu închide povestea, dar o așază pe șine: odată cu avizele CSM, se vede mai limpede dacă sistemul merge pe continuitate, pe schimbare de ritm sau pe o reformă de structură – iar asta va influența, inevitabil, și felul în care vor arăta dosarele mari în perioada următoare.
Sursa foto: Facebook Radu Marinescu