Românii plătesc indirect pentru creșterea deficitului comercial. „Guvernul se va împrumuta mai mult, iar costul ajunge la cetățeni”

Deficitul comercial al României a înregistrat o creștere de 4,3% în primele nouă luni ale anului 2025, ajungând la 24,4 miliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această tendință nu este o surpriză, ci reflectă o problemă structurală a economiei românești, așa cum a subliniat economistul Ovidiu Folcuț.

„Este o situație cu care ne-am obișnuit de mulți ani, dar care ne afectează pe toți, pentru că deficitul trebuie acoperit din împrumuturi”, a explicat Folcuț. În același timp, atât exporturile, cât și importurile au crescut cu 4,2% față de perioada similară din 2024.

În termeni valorici, România a exportat bunuri în valoare de 72 miliarde de euro și a importat 96,6 miliarde de euro.

Septembrie: exporturi mai mari, dar și deficit în creștere

În luna septembrie 2025, exporturile au totalizat 8,8 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9,2%, în timp ce importurile au fost de 11,3 miliarde de euro, în urcare cu 6,2%. Aceasta a dus la un deficit comercial lunar de 2,48 miliarde de euro.

Valoarea schimburilor comerciale intra-UE27, adică schimburile pe care România le are cu celelalte 26 de state membre ale Uniunii Europene, a fost de 51,6 miliarde de euro la exporturi și 69,6 miliarde de euro la importuri, reprezentând 71,5% din total exporturi și 72,1% din total importuri.

Pe de altă parte, comerțul cu țările din afara Uniunii Europene a fost de 20,5 miliarde de euro la exporturi și 27 miliarde de euro la importuri, ceea ce constituie 28,5% din total exporturi și 27,9% din total importuri.

O problemă structurală a economiei românești

Economistul Ovidiu Folcuț a subliniat că evoluția deficitului comercial nu este surprinzătoare și reflectă o problemă structurală a economiei românești. „Deficitul comercial continuă să crească, așa cum se întâmplă aproape în fiecare an. Valoarea absolută, 24 de miliarde de euro, e mai puțin relevantă, anul viitor probabil deficitul comercial va fi mai mare”, a explicat el.

„Ceea ce contează este ritmul creșterii, de 4,3% față de anul anterior, ceea ce arată că diferența dintre ce exportăm și ce importăm se adâncește.”

El a atras atenția că un deficit mai mare pune presiune directă asupra bugetului public, subliniind că „atunci când ai un minus trebuie să-l acoperi de undeva. Asta înseamnă, cel mai probabil, împrumuturi suplimentare, inclusiv pentru a finanța acest dezechilibru comercial.”

Deficitul nu înseamnă sărăcie, dar România nu are forța SUA

De asemenea, Folcuț a menționat că un deficit comercial ridicat nu indică automat o economie slabă. „Ne putem uita la Statele Unite ale Americii, care au un deficit comercial mare, dar pot să-l gestioneze. România, însă, nu are forța Statelor Unite de a schimba ceva semnificativ din acest punct de vedere.”

Majoritatea deficitului României provine din comerțul cu țările Uniunii Europene, care reprezintă aproape trei sferturi din totalul schimburilor comerciale. „Dacă ne uităm la perioada de Black Friday, vedem că aproape toate produsele cumpărate provin din import. Asta înseamnă că, indirect, fiecare dintre noi contribuie la creșterea deficitului”, a adăugat economistul.

Guvernul are puține instrumente pentru a reduce rapid deficitul, fiind necesară o strategie pe termen lung. „Problema nu e că avem deficit un an sau doi, ci că el s-a permanentizat. Soluția este să producem mai mult și mai bine în România, ca balanța comercială să se echilibreze natural”, a concluzionat Folcuț.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.