Românii ar putea beneficia de concediu plătit pentru burnout. Detalii despre proiectul de lege și impactul asupra angajaților

Angajații din România ar putea avea, în premieră, acces la un concediu plătit destinat epuizării profesionale, fără a fi necesară prezentarea unor documente medicale. Această măsură este inclusă într-un proiect de lege recent depus în Parlament, având ca inițiator pe senatorul USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și fiind susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială. Scopul acestei inițiative este de a preveni burnout-ul și de a impune obligații clare angajatorilor, într-un domeniu care actualmente nu beneficiază de reglementări specifice.

Conform proiectului legislativ, burnout-ul este definit ca un fenomen legat exclusiv de activitatea profesională, nefiind considerat o afecțiune medicală. Textul legislativ preia definiția oferită de Organizația Mondială a Sănătății, subliniind că epuizarea profesională apare din stresul cronic gestionat ineficient și se manifestă prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea eficienței profesionale.

„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se stipulează în proiectul de lege.

Această clarificare este crucială, deoarece explică motivul pentru care noul tip de concediu nu ar necesita un certificat medical, legea abordând burnout-ul ca o problemă de organizare a muncii, nu ca o problemă de sănătate.

Contextul actual al legislației muncii

În expunerea de motive, inițiatorii proiectului evidențiază că legislația muncii din România nu reglementează în mod distinct epuizarea profesională. Deși Legea privind securitatea și sănătatea în muncă impune obligații generale angajatorilor, riscurile psihosociale nu sunt clar abordate, iar burnout-ul nu este definit, monitorizat sau prevenit formal.

„În absența unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiativele voluntare ale angajatorilor”, conform documentului citat.

Obligațiile angajatorilor

Proiectul de lege introduce obligații specifice pentru angajatori, indiferent de domeniul de activitate. Aceștia vor fi obligați să informeze anual angajații despre riscurile de epuizare profesională și să integreze riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor din cadrul companiei.

Firmele cu peste 50 de angajați vor avea responsabilități suplimentare, fiind necesar să efectueze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire a burnout-ului și să creeze un mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala situațiile de suprasolicitare fără teama de sancțiuni.

Concediul plătit pentru refacere profesională

Una dintre cele mai relevante prevederi ale proiectului este introducerea unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acest concediu ar fi opțional pentru angajatori și ar putea fi stabilit prin regulament intern sau prin contract colectiv de muncă.

Textul legii specifică faptul că zilele libere pot fi solicitate de angajat fără a necesita justificări medicale:

„Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”.

Scopul acestei măsuri este de a preveni epuizarea, nu de a trata medical, astfel încât angajații să aibă ocazia să ia o pauză înainte ca epuizarea să conducă la concedii medicale îndelungate sau la părăsirea locului de muncă.

Drepturile angajaților

Pe lângă posibilitatea de a beneficia de concediu de refacere, angajații ar obține dreptul de a semnala riscurile de burnout fără a suferi consecințe negative și de a solicita o discuție formală cu angajatorul referitoare la volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor. Legea stipulează clar că astfel de solicitări nu pot atrage sancțiuni disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă.

De asemenea, angajații ar putea avea acces, pe baza voluntariatului, la forme de sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, costurile fiind acoperite parțial sau integral de angajator.

Inițiatorul legii, Irineu Darău, a subliniat că scopul este prevenirea epuizării, „nu culpabilizarea angajatorilor”. Conform acestuia, un angajat care ajunge în burnout se recuperează cu dificultate, având un risc crescut de recurență, iar întreaga carieră profesională poate fi afectată.

Cynthia Păun a adăugat că epuizarea profesională nu reprezintă o lipsă de ambiție, ci este rezultatul expunerii prelungite la stres ocupațional, subliniind că echilibrul între viața profesională și cea personală ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu negociat individual.

Pașii următori în procesul legislativ

Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru a dezvolta un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijinul psiho-emoțional. Angajatorii vor avea un termen de 12 luni pentru a se conforma noilor reglementări, iar legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.