România va avea nevoie de împrumuturi de peste 275 de miliarde de lei în 2026. Șeful Trezoreriei: „Este crucial să reducem deficitul”

Nevoile de finanțare ale României sunt prognozate să atingă un nivel record în 2026, estimându-se între 275 și 285 de miliarde de lei, ceea ce corespunde unei sume cuprinse între 63 și 65 de miliarde de dolari. Această informație a fost comunicată de directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, într-un interviu recent. În ciuda presiunilor crescânde privind împrumuturile, autoritățile române își propun să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare.

Deficitul bugetar și impactul său

Conform estimărilor lui Nanu, deficitul bugetar pentru anul următor se va situa între 6% și 6,5% din PIB, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și de peste 9% înregistrat în 2024. Această reducere a deficitului este esențială pentru România, țară care se confruntă cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, în contextul presiunilor din partea Bruxelles-ului pentru o disciplină fiscală mai strictă.

Provocările financiare ale statului

O provocare majoră pentru stat va fi suma semnificativ mai mare care trebuie refinanțată în anul următor: peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu estimarea de 99 de miliarde de lei pentru 2024. Nanu a explicat că această creștere se datorează emisiunilor pe termen scurt lansate în prima parte a acestui an, când condițiile de piață au fost dificile. Din acest motiv, statul a început să recurgă la operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor încă din 2024, pentru a reduce presiunea financiară din 2026.

Strategia de refinanțare și emisiunile de euroobligațiuni

Trezoreria a majorat deja ținta de finanțare pentru acest an la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi o parte din necesarul de început al anului 2026. De asemenea, autoritățile au realizat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, față de 4,25 miliarde de euro estimate inițial.

În ceea ce privește emisiunile de euroobligațiuni, România intenționează să limiteze oferta brută pentru 2026 la aproximativ 10 miliarde de euro, mult sub nivelul de 16 miliarde de euro emis în acest an. Autoritățile doresc să reducă dependența de piețele externe, bazându-se pe surse de finanțare „non-piață”, cum ar fi:

6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR),
accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE,
1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD,
aproximativ 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi, unele fiind deja în discuții avansate.

Aceste măsuri sunt menite să reducă presiunea pe piețele financiare și să ajute la diversificarea portofoliului de datorie. Totuși, adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi amânată, ceea ce ar putea afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.