Restricții pentru aprovizionare și curierat în orele de vârf: Cetățenii critică Primăria pentru lipsa de viziune

Primăria Capitalei a demarat recent un proiect de hotărâre ce vizează interzicerea circulației și staționării vehiculelor destinate aprovizionării cu marfă, curieratului și salubrizării în intervalele orare de vârf, respectiv între 07:00 – 10:00 și 16:00 – 19:00.

Motivarea oficială a acestei inițiative se referă la necesitatea de a fluidiza traficul, care este grav afectat de cele peste 1,7 milioane de mașini înmatriculate în București, la care se adaugă aproximativ 300.000 din județele limitrofe. Proiectul a fost supus dezbaterii publice până la sfârșitul lunii octombrie, iar reacțiile cetățenilor pe platforma online a primăriei au fost în mare parte negative.

În urma lansării dezbaterii, platforma a fost inundată de comentarii critice. Cetățenii și reprezentanții firmelor acuză Primăria de o abordare simplistă și populistă, precum și de o gravă lipsă de viziune în ceea ce privește mobilitatea urbană.

Criticii susțin că proiectul nu abordează cauzele reale ale congestiei și riscă să genereze disfuncționalități economice și sociale semnificative, fără a aduce beneficii notabile în privința fluidizării.

O mare parte a intervențiilor din dezbatere a subliniat că vehiculele de curierat și aprovizionare nu sunt factorii determinanți ai blocajelor. Dimpotrivă, unii susțin că activitatea acestor vehicule contribuie la fluidizarea traficului, având în vedere că o singură mașină de curierat poate înlocui zeci de deplasări individuale ale cetățenilor.

Restricționarea programului de lucru al curierilor și transportatorilor la doar câteva ore eficiente pe zi impune costuri operaționale greu de acoperit și forțează firmele să își asume riscuri suplimentare pentru a efectua livrările în afara orelor de vârf, ceea ce poate duce la întârzieri și penalizări.

„Blocăm oamenii care chiar fac ceva productiv ca să se plimbe părinții cu mașinile aiurea prin București. BRAVO!”

Un alt cetățean a avertizat că măsura nu va produce efectul dorit:
„Pare că cei ce propun asemenea aberații nu prea au experiența traficului din București. […] Traficul e format din mașini personale.”

Un transportator a adus o perspectivă pragmatică, subliniind volumul de muncă:
„Voi aveți idee câte colete trebuie să livreze un curier zilnic, mai ales de Black Friday? Cum credeți că, dacă le reduceți programul de circulație cu 6 ore, o să mai fie posibil să-și facă treaba?”

Îngrijorarea a fost reiterată de un alt cetățean, care a afirmat că
„O mașină de curierat înseamnă 30 de mașini personale mai puține în trafic.”

Criticii consideră că proiectul nu face altceva decât să penalizeze activitatea economică vitală. Un alt efect negativ al interdicției vizează lanțul de aprovizionare cu produse proaspete și perisabile. Un cetățean a subliniat că
„sunt foarte multe afaceri care depind de livrări dimineața! Marfa trebuie să ajungă cât mai proaspătă la clienți. O idee greșită.”

Firmele ar putea fi obligate să angajeze personal suplimentar sau să plătească ore de noapte pentru a se conforma noilor reguli, iar aceste cheltuieli ar fi inevitabil transferate în prețul final al produselor, a explicat un specialist:
„aprovizionarea în intervale fixe vine la pachet cu creșteri de costuri logistice, care se vor aplica în prețul final al produselor.”

O altă componentă esențială a proiectului propune mutarea activității de salubrizare în afara orelor de vârf. Deși unii susțin această idee ca pe o practică europeană, numeroși bucureșteni au atras atenția asupra poluării fonice nocturne. Locuitorii din apropierea punctelor de colectare au protestat împotriva zgomotului generat de autospecialele de gunoi și de personalul care manevrează containerele în timpul nopții, interval considerat legal de liniște.

„În zonele rezidențiale, mutarea mașinilor de gunoi noaptea înseamnă că nimeni nu mai stă câteva ore cu geamul deschis. Gălăgia mașinilor de gunoi este ceva infernal.”

Susținătorii proiectului, deși puțini, au adus argumente în favoarea măsurii, invocând normalitatea și alinierea la practicile altor metropole europene. Un cetățean a menționat:
„Multe orașe mari deja au implementat măsuri similare cu succes. New York – programul Off-Hour Deliveries a arătat viteze medii cu +50% dimineața.”

Cu toate acestea, majoritatea comentariilor au deturnat discuția către necesitatea unor soluții structurale, ignorate constant de administrația locală. Cetățenii indică sursa reală a blocajelor: navetiștii, mașinile personale și transportul individual al elevilor. Unii părinți au cerut ca Primăria să condiționeze înscrierea copiilor la școală de domiciliul real, pentru a descuraja traversarea orașului.

Un argument juridic și economic major a fost adus în discuție, subliniind lipsa unei fundamentări obiective a proiectului:
„Prin așa-zisul raport ‘de specialitate’ nu au fost indicat niciun studiu de trafic, nici măcar date statistice minime, obiective, care să justifice propunerea.”

Un cetățean a cerut amânarea proiectului, insistând asupra unei abordări profesioniste:
„Cum să luați o măsură atât de importantă fără studiu de impact și fără testare pe zone mai mici în prealabil?!? Majoritatea livrărilor au loc tocmai în aceste intervale. Interzicerea generală a accesului fără excepții clare și fără un mecanism digital simplu va afecta grav lanțurile de aprovizionare.”

Primăria a propus această măsură ca urmare a creșterii cu peste 40% a numărului de mașini înmatriculate în București în ultimul deceniu, iar în ianuarie, oficiali ai Primăriei au avut întâlniri cu reprezentanții marilor retaileri pentru a discuta detaliile aprovizionării pe timp de noapte. Teoretic, după încheierea dezbaterii publice, proiectul ar urma să fie ajustat și supus votului în cadrul unei ședințe ulterioare a Consiliului General al Municipiului București.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.