Reforma educațională în licee: O nouă abordare pentru reducerea analfabetismului funcțional
Programele școlare recent propuse pentru liceu sunt considerate de ministrul Educației ca fiind „o schimbare paradigmatică”, având ca scop formarea elevilor în opt competențe-cheie. Această reformă, care va fi implementată începând cu anul școlar 2026–2027, își propune să reducă semnificativ analfabetismul funcțional, un fenomen pe care oficialul îl definește ca un „risc de securitate națională”.
Ministrul a subliniat că, după punerea în transparență publică a programelor școlare pentru liceu, acestea se concentrează pe dezvoltarea următoarelor competențe:
- competențe de limbă/comunicare (alfabetizare);
- competențe multilingvistice;
- competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică);
- competențe digitale;
- competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm);
- competențe civice, juridice și de mediu;
- competențe antreprenoriale;
- competențe de expresie și sensibilitate culturală.
„Este o schimbare paradigmatică a unor programe deja vechi de aproape 20 de ani”, a declarat ministrul într-un comunicat de presă. Primul pas concret în această reformă a fost adoptarea planurilor-cadru, care stabilesc reperele disciplinare și temporale în funcție de profilul așteptat al absolventului, existând două variante: standard și alternativă.
Ministrul a explicat că varianta standard a planurilor-cadru a fost rezultatul unui proces complex de dezbateri, în care a fost necesar să se mențină un echilibru între disciplinele legate de științe și religie, precum și între cele dedicate culturii naționale și pregătirii pentru viață. De asemenea, s-a căutat un echilibru între centralizare și descentralizare, oferind astfel posibilitatea unei variante alternative pentru a permite personalizarea educației la nivelul unității școlare.
„Acest al doilea pas, al elaborării programelor școlare, este fundamental pentru atingerea obiectivelor educaționale – formarea celor opt competențe-cheie – având un impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcționale”, a adăugat ministrul.
Etapa de elaborare a programelor a implicat experiența a peste 1.500 de specialiști, care au colaborat în echipe mixte formate din profesori din mediul preuniversitar și universitar, precum și cercetători. Aceștia au avut acces la modele educaționale din alte țări, pentru a propune conținuturi relevante și bine structurate.
De asemenea, s-a planificat ca 25% din timpul alocat fiecărei discipline să fie dedicat activităților remediale, cum ar fi formarea competențelor care nu au fost atinse, consolidarea acestora și aplicarea lor în viața cotidiană.
„După aprobarea programelor școlare, urmează elaborarea manualelor și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum modern. Sunt convins că generația care va beneficia de acest nou curriculum va atinge standardele educaționale așteptate, iar analfabetismul funcțional va fi drastic redus”, a concluzionat ministrul.
La acest nivel, analfabetismul funcțional se referă, în principal, la incapacitatea de a utiliza competențele de nivel liceal în activități specifice, integrarea deficitară pe piața muncii și niveluri insuficient dezvoltate în ceea ce privește alfabetizarea numerică și de limbă.
Ministerul Educației a anunțat că programele școlare sunt acum în dezbatere publică, iar propunerile pot fi trimise până pe 12 decembrie. Publicarea programelor pentru toate disciplinele obligatorii este așteptată la finalul lunii ianuarie 2026.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.