Recorder: prescripția va închide Dosarul „10 august” înainte de verdict

Jurnaliștii Recorder au publicat o investigație potrivit căreia niciunul dintre jandarmii vizați de dosarul privind violențele din Piața Victoriei din 10 august 2018 nu mai poate răspunde penal din cauza prescripției, înaintea termenului fixat de Curtea Militară de Apel București pentru 13 octombrie.

Documentarul, semnat de Andreea Pocotilă și Andrei Udișteanu și intitulat „Cum a fost îngropat Dosarul «10 august»”, a fost publicat cu mai puțin de o săptămână înainte de acest termen, după ce Tribunalul Militar București i-a achitat pe 12 dintre inculpați, inclusiv pe foștii șefi ai Jandarmeriei.

„Ce urmează este doar o formalitate: din cauza prescripției, niciun jandarm – șef sau subaltern – nu mai poate răspunde penal”, au precizat jurnaliștii Recorder în prezentarea documentarului.

Avocatul Toni Decean a declarat, în cadrul materialului Recorder, că se așteaptă să intervină prescripția răspunderii penale atât pentru inculpații achitați de Tribunalul Militar București, cât și pentru cei patru jandarmi condamnați de această instanță.

„În acest moment, dosarul este în faza de apel. Soluția fiind de achitare, dosarul va lua un parcurs mai sinuos, pentru că judecătorii vor fi obligați să readministreze probele pe care judecătorul de la fond și-a întemeiat soluția de achitare, deci, implicit, durata de soluționare a procesului va fi mai mare. Ne așteptăm să intervină prescripția răspunderii penale, inclusiv pentru cei care au primit condamnare”, a declarat Toni Decean.

Gabriela Scutea, fostă procuroare-șefă a Parchetului General, a declarat că modul în care se încheie dosarul „rezolvă lucrurile pe hârtie”.

„Nu acesta este rolul justiției într-o societate. Rezolvarea pe hârtie nu dă mai multă încredere societății că acest drept, cu privire la întrunirile publice, are toate garanțiile pentru a fi exercitat. Trecem cu vederea pe cine viza protestul. Cetățeanul trebuie să poată să protesteze”, a precizat Gabriela Scutea.

General-locotenentul Gheorghe Cosneanu, fost șef al secției Parchetelor Militare, a afirmat că „vom rămâne cu această nerealizare, o altă nerealizare într-o cauză importantă”. Întrebat cine este responsabil pentru timpul pierdut în dosar, acesta a răspuns: „Toți suntem responsabili”.

Recorder a comunicat că „cea mai importantă pistă care a fost abandonată de anchetatori” se referă la presupusa implicare a politicienilor în intervenția asupra protestatarilor din Piața Victoriei.

Potrivit investigației, suspiciunile procurorilor s-au îndreptat către secretarul de stat Dan Mihai Chirică, numit în Ministerul de Interne pe filieră PSD, fără să se poată stabili dacă acesta a comunicat în noaptea respectivă cu lideri de partid și dacă a influențat decizia de intervenție în forță.

Gabriela Scutea a explicat că această direcție „a rămas o direcție moartă în cercetări”, întrucât „ceea ce contează într-o procedură penală este să obții probe, iar aceste probe nu s-au obținut”.

Toni Decean a declarat: „Noi nici până astăzi nu știm dacă, în realitate, decizia, așa cum a fost pretins asumată de către comandantul acțiunii, de către domnul Cazan, i-a aparținut în totalitate sau dacă au existat și alte comunicări cu alte persoane, dintre decidenții politici, care au influențat sau, nu știu, au instigat probabil la darea acestui ordin de intervenție în forță”.

Dosarul violențelor de la manifestația din Piața Victoriei din 10 august 2018 a fost clasat inițial de DIICOT în 2020 și redeschis în primăvara anului 2022, în urma contestației depuse de un protestatar.

În iunie 2026, Tribunalul Militar București i-a achitat pe foștii șefi ai Jandarmeriei implicați în evenimentele din 10 august 2018. Decizia a fost atacată, iar cazul a ajuns la Curtea Militară de Apel București, care pe 22 septembrie a amânat judecarea speței, fixând termen pentru 13 octombrie, potrivit Digi24.ro.

Printre cei 12 inculpați achitați de Tribunalul Militar București se numără colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, judecați pentru abuz în serviciu.

Singurii găsiți vinovați pentru purtare abuzivă au fost patru jandarmi din cadrul Jandarmeriei București, condamnați la câte un an de închisoare cu amânare. Condamnările nu vor fi consemnate în cazier dacă, pe durata termenului de supraveghere de doi ani, inculpații nu vor săvârși alte fapte penale.

Cei patru jandarmi condamnați au fost obligați să plătească 52.000 de lei daune morale pentru patru dintre protestatarii agresați. Tribunalul Militar București a respins cererile celor peste 400 de protestatari constituiți părți civile în dosar, prin care au solicitat obligarea foștilor șefi ai Jandarmeriei Române la plata de despăgubiri morale.

Sursă: HotNews.ro