Reacția MAE după decizia Curții de Justiție a UE: „Creează premisele executării mandatelor europene de arestare”

Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că decizia pronunțată recent de Curtea de Justiție a Uniunii Europene este „în conformitate cu poziția exprimată de statul român” și „creează premisele executării mandatelor europene de arestare”. În acest context, ministra Oana Țoiu a subliniat că hotărârea CJUE reprezintă „o veste bună pentru noi” și o veste proastă pentru „infractorii de lux”, deoarece aceasta înseamnă că un infractor român care se refugiază în altă țară din UE și este capturat acolo nu va putea să rămână în acel stat pentru a-și executa pedeapsa, cu excepția cazului în care instanțele din România își dau acordul.

„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare, pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat, trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată”, a declarat MAE într-un comunicat de presă.

În continuare, ministerul a explicat că „ținând seama de diferitele funcții ale pedepsei în cadrul societății, instanțele din statul membru în care o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate se pot sprijini în mod legitim pe argumente legate de politica penală care îi sunt proprii pentru a justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunțate și, în consecință, pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului în vederea executării pedepsei pe teritoriul unui alt stat membru”.

Dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condițiilor esențiale și a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată, a adăugat Ministerul de Externe.

Hotărârea pronunțată în cauza C-305/22 este în linia poziției exprimate de statul român înaintea CJUE. „Această hotărâre creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Statele membre de executare nu vor mai putea să preia executarea pedepsei pronunțate în absența consimțământului statului membru emitent al respectivului mandat”, conform sursei menționate.

MAE a subliniat că România a fost reprezentată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru CJUE, alături de Serviciul Contencios UE. Instituția din Guvernul României competentă în domeniul vizat de această cauză este Ministerul Justiției.

Ministra Oana Țoiu a declarat pe o rețea de socializare că aceste decizii sunt „vești bune pentru noi, vești proaste pentru infractorii de lux”. Ea a explicat că „Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că cei care fug de justiția din România nu se mai pot adăposti în state prietene care să le ofere confortabil ‘arest la domiciliu’ când în România sentința ar fi putut fi penitenciarul, fără acordul României”. Țoiu a subliniat că, de acum înainte, infractorii români care fug din România în altă țară UE și sunt capturați acolo nu vor putea rămâne pentru a-și executa pedeapsa fără consimțământul instanțelor române.

Curtea de Justiție a reamintit că mandatul european de arestare se bazează pe principiul încrederii reciproce și că refuzul de executare este o excepție, care trebuie interpretată strict.