Provocările organizării alegerilor în Ucraina post-război

Ucraina se pregătește să facă față unor provocări semnificative în organizarea primelor alegeri de la invazia Rusiei din 2022. Infrastructura a fost grav afectată, iar milioane de cetățeni au fost strămutați din cauza conflictului, a declarat Oleh Didenko, șeful Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, într-un interviu recent.

Actualizarea registrului electoral și pregătirile necesare pentru desfășurarea unui vot corect vor necesita un timp considerabil. Didenko a subliniat că, în contextul eforturilor diplomatice de a încheia războiul, președintele american a solicitat organizarea alegerilor, chiar dacă acestea sunt interzise de legea marțială, care este în vigoare din momentul invaziei. Majoritatea cetățenilor ucraineni se opun, însă, desfășurării unui scrutin în condiții de război.

Contextul alegerilor și presiunea internațională

Organizarea alegerilor cât mai curând posibil face parte dintr-un cadru de pace în 20 de puncte, elaborat de negociatorii ucraineni și americani în ultimele luni. Sub presiunea lui Trump, președintele Zelenski a declarat că este dispus să organizeze alegeri, cu condiția ca Statele Unite și alți aliați să asigure securitatea votului. În acest sens, parlamentarii și experții au format un grup de lucru pentru a dezvolta propuneri de modificări legislative necesare.

Provocările logistice și legislative

Didenko a menționat că încetarea focului și asigurarea condițiilor de siguranță pentru alegători sunt esențiale pentru orice vot. Ucraina se confruntă cu numeroase dificultăți: milioane de cetățeni sunt în străinătate sau pe front, infrastructura este distrusă, iar registrul electoral nu reflectă migrarea recentă a populației. “Problemele legate de legislația electorală sunt extrem de complexe pe timp de pace în Ucraina, iar acum sunt și mai complicate din cauza provocărilor suplimentare”, a afirmat Didenko.

Ultimele alegeri au avut loc în 2019, când Zelenski a câștigat cu o majoritate covârșitoare. Mandatul său de cinci ani a expirat anul trecut, iar Rusia a contestat legitimitatea sa, însă aliații Kievului au respins aceste afirmații, iar ratingurile lui Zelenski rămân ridicate.

Participarea refugiaților și a militarilor

Președintele rus a afirmat că ucrainenii din Rusia ar trebui să aibă dreptul de a vota, o idee respinsă de Zelenski. Votul în teritoriile ocupate este exclus, dar Ucraina va permite participarea celor care reușesc să ajungă pe teritoriul controlat de Kiev. Comisia Electorală a implementat recent o funcție care permite alegătorilor să își actualizeze datele online, o opțiune suspendată din motive de securitate.

Cu aproximativ 5,8 milioane de refugiați ucraineni în străinătate, majoritatea în Europa, nu există o evaluare finală a numărului de alegători din afară, deoarece mulți nu și-au actualizat înregistrarea. “Trebuie să localizăm alegătorii și să creăm infrastructură de vot”, a declarat Didenko, subliniind că Ucraina avea 102 secții de votare în ambasadele sale înainte de război, un număr insuficient pentru a acoperi nevoile refugiaților.

Provocările legate de votul militarilor

Asigurarea dreptului de vot pentru militari reprezintă o altă provocare, având în vedere că aproximativ 800.000 de ucraineni servesc în armată. La alegerile din 2019, mii de soldați erau deja desfășurați în estul Ucrainei. De asemenea, comisia a raportat că aproape 2.000 din cele peste 30.000 de secții de votare au fost distruse sau avariate, majoritatea în est.

Deși Zelenski a subliniat importanța securității pentru desfășurarea alegerilor, Rusia a respins constant ideea unui armistițiu. Un sondaj recent a arătat că doar 9% dintre ucraineni susțin organizarea alegerilor înainte de un armistițiu, în timp ce 57% consideră că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încheierea războiului.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.