Provocările economice ale românilor în 2026, după deficitul bugetar alarmant. Eugen Rădulescu: „Nu există altă soluție”

Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a subliniat că, în urma deficitului bugetar semnificativ înregistrat în 2024, românii vor fi nevoiți să suporte în continuare sacrificii, în special cei cu venituri reduse. Această situație a fost generată de o gestionare economică deficitară, care a dus la un deficit bugetar de 9% din PIB, un nivel alarmant pentru un an fără crize majore.

Rădulescu a explicat că, începând din perioada pandemiei, deficitul a crescut de la 9% în 2020 la 7% în 2023, iar promisiunile guvernului de a reduce deficitul la 5% în 2024 s-au dovedit a fi nerealizabile. „Trăim pe datorie, iar un deficit de 9% este extrem de periculos. Practic, o lună din an ne-am bazat pe bani împrumutați”, a declarat acesta.

Impactul asupra populației

Conform lui Rădulescu, măsurile necesare pentru a face față acestei situații includ reducerea consumului pe o perioadă determinată. „Nu există altă soluție decât să scazi consumul, fără mișcări bruște”, a adăugat el. Aceasta înseamnă că, în perioada următoare, românii vor trebui să se adapteze la o viață mai austeră.

Creșterea impozitelor și efectele sale

Rădulescu a menționat că majorările de taxe și impozite din ultimele luni au avut un impact semnificativ asupra deficitului public, dar au afectat în mod disproporționat persoanele cu venituri mici. „Oamenii cu venituri reduse sunt cei mai afectați de aceste măsuri, iar frustrarea lor este evidentă”, a subliniat consilierul BNR.

Provocările viitoare

În plus, Rădulescu a subliniat că blocajele politice ar putea împiedica reducerea cheltuielilor administrației publice, ceea ce ar putea complica și mai mult situația economică. „O reducere de 10% a cheltuielilor administrației este promisă, dar nu va avea un impact semnificativ”, a afirmat el.

De asemenea, Rădulescu a atras atenția asupra problemelor legate de pensiile magistraților, care sunt printre cele mai mari din lume, și a subliniat că este necesară o reformă în acest domeniu. „Judecătorii se pensionează la 48 de ani, ceea ce ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea acestui sistem”, a concluzionat el.

În concluzie, românii se confruntă cu un viitor economic incert, iar măsurile de austeritate vor fi inevitabile pentru a stabiliza economia. Rădulescu a subliniat că, în momentul în care trăiești o lună din 12 pe datorie, trebuie să te pregătești să plătești datoria, nu să continui să te împrumuți.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.