Proteste masive în Franța: ciocniri cu poliția la Paris

Aproximativ 90.000 de elevi, profesori și părinți au participat marți la proteste în orașe din toată Franța, iar sute de licee au fost închise, au comunicat organizatorii citați de The Guardian și BBC News.

Ministerul de Interne francez a anunțat că aproximativ 250.000 de persoane s-au alăturat protestelor la nivel național, dintre care 56.000 la Paris. Organizația „L’Union Etudiante”, implicată în organizarea manifestațiilor, a declarat că 450.000 de protestatari au ieșit în stradă marți în toată țara, eveniment calificat drept „absolut istoric”.

Poliția a folosit gaz lacrimogen la Paris, Strasbourg, Rennes și Marsilia. La Paris, un grup estimat la 300 de persoane a intrat în ciocniri repetate cu forțele de ordine, potrivit relatărilor Reuters și AFP.

Potrivit Ministerului Educației, aproximativ 40% din instituțiile de învățământ superior au avut activitatea perturbată, iar un sfert dintre cele 3.700 de licee din Franța au avut cursurile suspendate parțial sau total marți. Uniunea Elevilor de Liceu a declarat că 1.800 de licee au fost blocate sau urmau să se închidă.

Un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână și o parte din antebraț luni, în nordul Franței, după ce a ridicat o grenadă de dispersare a poliției, a relatat ziarul „La Voix du Nord”. Prefectul departamentului Pas-de-Calais, François-Xavier Lauch, a refuzat să comenteze circumstanțele exacte, precizând că aproximativ 200-250 de protestatari aruncaseră cu obiecte în poliție.

Ministerul de Interne a precizat că 6.100 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, majoritatea minori. Ministerul Justiției a comunicat că peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal, inclusiv 1.483 de minori. Cel puțin 715 polițiști și 215 adolescenți au fost răniți în confruntări.

Președintele Emmanuel Macron a convocat o ședință la Palatul Elysée la care au participat premierul Sébastien Lecornu, ministrul de Interne Laurent Nuñez și ministrul Educației Édouard Geffray.

Jean-Luc Mélenchon, liderul La France Insoumise, a acuzat guvernul, în postări pe platforma X, că reacția forțelor de ordine a amplificat violențele, afirmând că premierul Lecornu „îi gazează și îi lovește cu bastoanele ca să creeze haos și violență”. Lecornu a catalogat drept „minciuni” afirmațiile potrivit cărora forțele de ordine ar folosi forța excesivă în mod deliberat, precizând că instrucțiuni de proporționalitate a intervenției au fost date polițiștilor și jandarmilor.

Președintele american Donald Trump a afirmat pe platforma Truth Social că „islamul” și „imigrația în masă necontrolată” se află la originea mișcării de protest a liceenilor din Franța.

Ministrul francez al Educației, Édouard Geffray, a calificat cererile protestatarilor drept „legitime”, dar a afirmat că violența inițiată de elevi a mers prea departe, declarând că „nicio cerere nu poate justifica astfel de acte”. Un sindicat al judecătorilor și procurorilor francezi, alături de o organizație pentru drepturile omului, a acuzat poliția de folosirea unei forțe disproporționate împotriva unor elevi cu vârste de până la 14 ani.

Primarul din Saint-Denis, Bally Bagayoko, membru al LFI, a declarat că se opune violenței, dar este de partea elevilor protestatari, afirmând: „Rămân de partea locuitorilor mei, iar elevii de liceu sunt locuitorii mei”.

Premierul Lecornu le-a cerut miniștrilor să abordeze principalele revendicări ale elevilor, printre care înlocuirea profesorilor absenți, revizuirea duratei zilei școlare de la 8:00 la 18:00 și pauze de prânz mai lungi, solicitând propuneri până la sfârșitul lunii octombrie. Guvernul va analiza și reparațiile necesare clădirilor școlare învechite, a precizat Lecornu.

Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a atins săptămâna trecută, pentru scurt timp, un maxim al ultimilor 24 de ani, de peste 5%, potrivit datelor Reuters. Ministrul finanțelor, Roland Lescure, a declarat marți că nu este necesară intervenția Băncii Centrale Europene.

Datoria publică a Franței se ridică la aproximativ 4 trilioane de dolari, reprezentând 119% din producția economică anuală. Pentru acoperirea cheltuielilor, premierul Lecornu propune majorarea unor impozite și înghețarea cheltuielilor pentru programe sociale, precum ajutoarele pentru locuințe și alocațiile familiale.

Sursă: HotNews.ro