Prosumatorii, afectați de mecanismul actual de compensare. Ce se întâmplă cu banii pentru energia pe care o dau în rețea

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) a semnalat o problemă majoră în ceea ce privește mecanismul de compensare a energiei produse de prosumatori, care se dovedește a fi unic în Europa. Acest sistem pare să favorizeze furnizorii de energie, în detrimentul prosumatorilor, ceea ce ridică semne de întrebare asupra echității acestuia.

Dan Pîrșan, președintele APCE, a explicat recent cum s-a ajuns la această situație problematică. Conform regulilor impuse de ANRE în 2022, furnizorii au capacitatea de a prelua energia generată de prosumatori, având posibilitatea de a amâna emiterea facturilor pentru luni sau chiar ani, plătind energia abia după o perioadă de doi ani sau mai mult.

„Prosumatorii i-au creditat, iar furnizorii au încasat sute de milioane de euro”

Pîrșan a subliniat că, în perioada 2023-2024, prosumatorii au injectat în rețea aproximativ 2 terawați de energie (echivalentul a 2 miliarde kWh). Dintre aceștia, doar 0,8 miliarde kWh au fost compensați lunar, adică plătiți la timp, în timp ce restul de 1,2 miliarde kWh a fost utilizat de furnizori fără a fi plătit.

Pîrșan a menționat că furnizorii au beneficiat de compensații de la stat pentru energia neplătită, suma totală ridicându-se la aproape 428 de milioane de euro, pe parcursul a 12–18 luni. În contrast, prosumatorii așteaptă să primească banii pentru energia livrată abia până în 2027, ceea ce înseamnă că, în esență, au creditat furnizorii fără a primi compensații.

Marje uriașe și diferențe de preț

Analiza efectuată de APCE a scos în evidență discrepanțele dintre prețul plătit prosumatorilor și cel de vânzare către consumatori:

• Preț plătit prosumatorilor: 518 lei/MWh (0,518 lei/kWh)
• Preț vândut consumatorilor: 2.500 lei/MWh (2,5 lei/kWh)

Aceste date sugerează o marjă de furnizare de peste 230%–265%, considerată „excesivă” de către APCE.

Compensarea energiei și impactul asupra consumatorilor

Conform analizei, în perioada 2023–2024, aproximativ 40% din energia generată de prosumatori a fost compensată lunar, cu o valoare totală de aproximativ 84,5 milioane de euro. În contrast, restul de 60% (1,22 miliarde kWh) a fost utilizat fără a fi plătit, iar valoarea acestei energii reportate este estimată la 126,7 milioane de euro.

În timp ce prosumatorii așteaptă plata, furnizorii au primit deja compensații de la stat, prin schema de plafonare, pentru energia neplătită. În total, aceștia au încasat aproximativ 428 de milioane de euro în perioada 2023–2024. De asemenea, statul a continuat să efectueze plăți lunare semnificative, cum ar fi 65 de milioane de euro către operatorii de distribuție, 18 milioane de euro către Transelectrica și încă 65 de milioane de euro sub formă de TVA, taxe și certificate verzi, ajungând astfel la un total de aproximativ 148 de milioane de euro.

Estimările pentru 2025 sugerează că furnizorii ar putea primi peste 150 de milioane de euro în primele șase luni, exclusiv pentru energia prosumatorilor inclusă în plafonare. La nivel general, statul a plătit deja peste 6 miliarde de euro în toată perioada plafonării.

Problemele sistemului actual

Între noiembrie 2021 și iulie 2025, consumatorii casnici și industriali au beneficiat de prețuri plafonate la energie, fără a fi conștienți de costurile reale din contracte, care sunt mult mai mari. Aceste diferențe au fost acoperite din fonduri publice, ceea ce a dus la o distorsionare a pieței.

APCE a subliniat că acest sistem a ascuns prețurile reale de pe piață, permițând furnizorilor să mențină tarife ridicate și transferând povara financiară asupra tuturor românilor prin bugetul național.

Noua Lege a Prosumatorului, care se află în prezent la Curtea Constituțională, ar putea modifica această situație, eliminând perioada lungă în care furnizorii pot utiliza energia prosumatorilor fără a o plăti. APCE a avertizat că, dacă legea ar fi adoptată, furnizorii ar putea pierde sute de milioane de euro, iar numărul tot mai mare de prosumatori din 2025 ar amplifica impactul.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.