Preşedintele AEP: Peste 133.000 de persoane între 90 şi 99 de ani în Registrul Electoral

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat, miercuri, că în Registrul Electoral figurează un număr de 133.995 de persoane cu vârste cuprinse între 90 şi 99 de ani, precum şi 14.410 persoane care au depăşit vârsta de 100 de ani. Ţuţuianu a exprimat suspiciunea că o parte semnificativă dintre acestea nu mai sunt în viaţă, însă modificările necesare pentru actualizarea Registrului nu au fost efectuate, ceea ce impune găsirea documentelor care să justifice radierea acestor persoane.

În cadrul unei conferinţe de presă, Ţuţuianu a subliniat existenţa unui număr excesiv de categorii de evidenţe electorale permanente, precum extrase sau copii ale acestora, gestionate de diverse entităţi publice şi utilizate în secţiile de votare. El a adăugat că AEP intenţionează să propună, în viitor, ca documentul de bază pentru evidenţa electorală să fie Registrul Electoral.

„O temă pe care am transmis-o deja structurilor noastre din teritoriu se referă la situaţia cetăţenilor înscrişi în Registrul Electoral. La ultimele scrutinuri, am publicat constant numărul de circa 19.200.000 de alegători. Am observat că, în Registrul Electoral, există aproximativ 734.195 de persoane cu vârste între 80 şi 89 de ani. Este important de menţionat că acest număr se schimbă aproape zilnic, deoarece există persoane care au decedat sau care au fost excluse din Registrul Electoral din diverse motive, inclusiv interzicerea dreptului de a alege.

În ceea ce priveşte persoanele cu vârste de peste 90 de ani, Ţuţuianu a menţionat că 133.995 de persoane sunt înregistrate în această categorie. El a reiterat că multe dintre acestea probabil nu mai sunt în viaţă, dar nu s-au efectuat actualizările necesare în Registru, din cauza lipsei documentelor corespunzătoare, cum ar fi actele de stare civilă sau certificatele de deces.

De asemenea, în Registrul Electoral sunt incluse 14.410 persoane care au depăşit vârsta de 100 de ani. „Este evident că majoritatea acestor persoane sunt decedate, iar pentru a le radia din Registru, va fi necesară o colaborare strânsă cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Interne. Experienţa mea în administraţia publică locală îmi permite să afirm că aceste probleme sunt generate, în principal, de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul, la locul de naştere al persoanei respective. Un fenomen mai recent este reprezentat de cetăţenii care au decedat în străinătate, iar actele de stare civilă nu au fost comunicate, astfel rămânând în Registrul Electoral”, a adăugat Ţuţuianu.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.