Pe 22 iulie, a avut loc o conferință la Palatul Victoria, unde a fost prezentat sondajul intitulat „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research la comanda IICCMER. Această cercetare a scos la iveală o serie de percepții controversate ale românilor referitoare la trecutul comunist și la prezentul democratic.
Ceaușescu și comunismul în percepția românilor
Rezultatele sondajului arată că:
- 66,2% dintre respondenți consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România.
- 55,8% cred că regimul comunist a fost, în ansamblu, un lucru bun.
- 48,4% afirmă că se trăia mai bine înainte de 1989.
- 65,1% susțin că există mai multă corupție astăzi decât în perioada comunistă.
- 80,9% recunosc că libertățile erau mai restrânse înainte de 1989.
Nostalgia: între memorie și dezinformare
Conform autorilor sondajului, nostalgia față de comunism nu este doar o simplă expresie a regretului pentru trecut, ci reflectă nemulțumiri actuale, precum sărăcia, corupția și instabilitatea. De asemenea, rezultatele sugerează o vulnerabilitate a societății românești în fața dezinformării, în special în rândul persoanelor cu un nivel educațional scăzut sau din zonele rurale.
Evaluări comparative: comunism versus prezent
În ceea ce privește diverse aspecte ale vieții, respondenții au oferit următoarele evaluări:
- Siguranța publică: 75,1% cred că era mai mare înainte de 1989.
- Accesul la servicii de sănătate: 48,6% spun că era mai ușor.
- Accesul la educație de calitate: 49,9% consideră că era mai facil.
- Eficiența instituțiilor statului: 58,7% afirmă că funcționau mai bine.
- Grija statului față de cetățeni: 66,4% consideră că era mai mare.
- Calitatea mâncării: 85,1% spun că era mai sănătoasă.
- Reputația externă: 73,2% cred că România era mai respectată.
- Nivelul de poluare: 52,8% afirmă că era mai scăzut.
Cunoașterea regimului comunist
În ceea ce privește cunoștințele despre perioada comunistă:
- Doar 14,3% sunt „foarte interesați” de această perioadă.
- 34,8% se bazează pe experiența personală, iar 14,2% pe povești din familie.
- Numai 7% declară că școala a fost principala sursă de informare.
- 59,2% cred că regimul comunist este responsabil pentru abuzuri și crime.
- Doar 14,3% consideră că vinovații au fost pedepsiți de justiție.
Cultura și identitatea națională
Referitor la cultura și identitatea națională, sondajul a relevat că:
- 71,3% cred că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii.
- 75,1% consideră că filmele românești din perioada comunistă erau mai bune decât cele actuale.
- 71,8% afirmă același lucru despre muzica românească.
- 80,4% cred că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții înainte de 1989.
Un semnal de alarmă
Atât INSCOP, cât și IICCMER subliniază că aceste percepții pot fi exploatate politic și informațional, slăbind atașamentul față de valorile democratice. Președintele IICCMER a catalogat nostalgia față de regimul comunist drept „o problemă de securitate națională”, care necesită politici urgente de educație istorică și intervenție publică.
Sondajul a fost realizat între 25 iunie și 3 iulie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane, având o marjă de eroare de ±2,95%. Rezultatele complete sunt disponibile pentru consultare.
Datele sondajului evidențiază un contrast profund între realitățile istorice și percepțiile publice actuale. Deși majoritatea recunosc lipsa libertăților din perioada comunistă, tot ei afirmă că „se trăia mai bine” și că „statul avea mai multă grijă de cetățean”. Această nostalgie, alimentată de sărăcie, incertitudine și neîncredere în prezent, este accentuată de deficitul educațional și informativ. Fără politici publice consistente de memorie și educație istorică, românii riscă să idealizeze un regim represiv, uitând prețul real al trecutului.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul bucurestifm.ro și poate fi vizualizată direct aici.
