Parlamentari neafiliați, curtați pentru un nou Guvern

Douăzeci și unu de parlamentari neafiliați, intrați în Parlament pe listele unor formațiuni de care ulterior s-au despărțit, sunt căutați de liderii partidelor pentru formarea unei majorități necesare învestirii unui nou Guvern, a relatat HotNews.ro.

Pentru declanșarea unor alegeri anticipate ar fi necesar ca următorul premier desemnat să nu obțină voturile a jumătate plus unu dintre senatori și deputați, iar președintele să decidă dizolvarea Parlamentului. În prezent, nici PSD, nici PNL-USR nu pot forma o majoritate fără sprijinul parlamentarilor neafiliați.

Poziții ale parlamentarilor neafiliați

Deputatul Dumitru Coarnă, care a candidat pe listele S.O.S România și a demisionat ulterior din formațiune, a declarat că alegerile anticipate nu ar rezolva criza politică, precizând că ar rezulta doar o schimbare a primelor două partide, cu AUR pe primul loc și PSD pe locul al doilea. El a precizat că președintele Nicușor Dan nu este obligat, potrivit Constituției, să dizolve Parlamentul dacă a doua propunere de premier va fi respinsă în plen. Coarnă a mai spus că va vota a doua propunere de premier doar dacă aceasta se va raporta la principiile sale și că decizia va fi luată în funcție de componența viitorului Guvern.

Senatoarea Valentina Aldea, aleasă pe listele partidului POT la alegerile din 1 decembrie 2024 și rămasă neafiliată după dizolvarea grupului parlamentar al POT la Senat, a declarat că va vota pentru organizarea alegerilor anticipate, dacă va fi nevoie. Ea a precizat că, în contextul economic actual, nu consideră benefică soluția anticipatelor, dar că va susține acest demers dacă situația o va impune, chiar cu riscul pierderii mandatului.

Deputata Dumitrița Albu, care a intrat în Parlament pe listele POT și a contribuit ulterior la înființarea partidului UNIT, a declarat că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție, întrucât ar conduce la aceleași partide în Parlament. Ea a precizat însă că, dacă situația o impune, va susține acest demers, menționând necesitatea analizării costurilor bugetare ale unui nou scrutin.

Deputatul Andrei Csillag, membru al partidului UNIT și intrat în Parlament pe listele POT, a declarat că alegerile anticipate sunt binevenite în lipsa unui consens politic, precizând că parlamentarii UNIT nu au șanse să obțină noi mandate.

Poziții ale liderilor de partid

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD), a declarat luni la Parlament că alegerile anticipate reprezintă un scenariu care nu poate fi exclus, dar care ar genera instabilitate pe scena politică și economică.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat, într-un interviu acordat HotNews, că organizarea alegerilor anticipate este dificil de realizat, întrucât parlamentarii neafiliați nu ar vota, în opinia sa, pentru o soluție care ar însemna pierderea mandatului.

Președintele Nicușor Dan a declarat marți, într-un interviu pentru Știrile ProTV, că nu exclude dizolvarea Parlamentului, precizând însă că nu își dorește acest scenariu și că îl consideră puțin probabil în acest moment.

Cadrul constituțional

Articolul 89 din Constituție prevede că Parlamentul trebuie să respingă prin vot două propuneri de premier în decursul a 60 de zile, condiție după care președintele poate începe procedura de dizolvare.

Până în prezent, senatorii și deputații au respins o singură propunere de premier, cea a lui Adrian Veștea, pe 23 iunie. Propunerea lui Eugen Tomac nu este luată în considerare ca respinsă, întrucât acesta și-a depus mandatul înainte de votul din plenul reunit.

Fostul judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a explicat pentru HotNews că alegerile anticipate se organizează, potrivit deciziilor CCR, în termen de trei luni de la declanșarea procedurii de către președinte, iar noul Parlament trebuie convocat în 20 de zile de la data alegerilor. Toader a precizat că, în perioada interimară de după dizolvare, Parlamentul are capacitate juridică restrânsă, neputând adopta legi de revizuire a Constituției sau legi organice.

Sursă: HotNews.ro