Noua regulă fiscală stârnește controverse: CCF avertizează asupra derapajelor legislative

Camera Consultanților Fiscali (CCF) își exprimă aprecierea față de decizia Guvernului de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), însă consideră că noua propunere este surprinzătoare și a decis să se adreseze Ministerului Finanțelor pentru clarificări.

„Noua regulă propusă de Ministerul Finanțelor impune taxe suplimentare tuturor societăților din România care fac parte dintr-un grup național sau internațional, nu din cauza lipsei de profitabilitate, ci doar pentru că desfășoară activități economice și financiare în cadrul grupului, inclusiv operațiuni de finanțare. Este ca și cum, printr-un instrument fiscal „original”, am interveni și am face imposibilă funcționarea normală a celui mai utilizat model de afaceri la nivel global. Aceasta contravine nu doar regulilor și principiilor bine-cunoscute ale Uniunii Europene și OCDE, ci și altor tratate internaționale la care România este parte, inclusiv Tratatul de aderare la UE”, a declarat Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și actual președinte al Comitetului fiscal CCF.

Propunerea nu mai are rolul de a corecta derapajele unor contribuabili, ci devine ea însăși un derapaj în legislația fiscală, fără echivalent în cadrul european și internațional.

Analiza propunerii

În plus, analiza acestor măsuri scoate la iveală o altă situație neobișnuită. Propunerea nu pare să se alinieze cu doctrina politică a niciunuia dintre partidele din coaliție, după cum urmează:

• Perspectiva liberală: Măsurile propuse blochează dezvoltarea economică și descurajează investițiile, contrazicând astfel principiile liberale susținute de PNL;
• Perspectiva social-democrată: Propunerile nu vizează doar multinaționalele cu performanțe slabe în România, ci penalizează uniform atât investitorii români, cât și pe cei străini care respectă obligațiile fiscale, ceea ce nu se aliniază cu doctrina PSD;
• Perspectiva echilibrului economic: Măsurile nu reflectă o abordare echilibrată în sprijinul dezvoltării economice, un principiu fundamental pentru UDMR;
• Perspectiva echității sociale: Propunerile nu îndeplinesc criteriile unei măsuri echitabile și în spiritul justiției sociale, valori esențiale pentru USR.

Compararea cu modele internaționale

Nota de fundamentare a propunerii face referire la un procent de 3% utilizat în SUA în cadrul așa-numitului BEAT (base erosion anti-abuse tax), reconfirmat în recentul OBBBA – One Big Beautiful Bill Act. Totuși, este important de menționat că orice comparație este nefondată, deoarece plafonul BEAT se calculează raportându-se la întreaga bază de cheltuieli deductibile ale unei companii, nu doar la cele de aceeași natură, cum prevede proiectul Ministerului Finanțelor.

„Propunerea Ministerului Finanțelor modifică radical formula de calcul, dar păstrează artificial procentul de 3% din modelul american, utilizându-l într-un scop diferit”, a subliniat Adrian Luca, prim-vicepreședinte în Consiliul superior al CCF.

Chiar și în cazul plafonului de 3% aplicat în Polonia pentru profituri transferate, formula de calcul ia în considerare întreaga masă de cheltuieli deductibile și se aplică doar pentru tranzacții cu parteneri nerezidenți din jurisdicții fiscale necooperante, nu pentru toate tranzacțiile corecte cu afiliații, inclusiv cele cu afiliați rezidenți în România.

Impactul asupra companiilor

Propunerea Ministerului Finanțelor riscă să genereze efecte imprevizibile, având în vedere caracterul său generalizat care ignoră diferențele dintre sectoarele de activitate și nu ia în considerare performanța economică a diferitelor categorii de contribuabili. Aceasta se traduce printr-o creștere semnificativă a sarcinii fiscale pentru companii, în special pentru cele cu modele de afaceri integrate, ajungând în unele cazuri chiar la aproape 50% pentru grupurile de firme cu capital românesc.

Un investitor străin ar putea considera contrarintuitiv că, în absența documentelor, poate deduce 50% din cheltuielile nesemnificative, dar dacă aduce documente pentru finanțarea de zeci de milioane de euro din grupul său, plătind impozitul corect, nu poate deduce nimic din aceste cheltuieli. Aceasta creează o situație aberantă în care investitorul este penalizat doar pentru că face parte dintr-un grup.

În concluzie, propunerea riscă să respingă modelele de afaceri integrate, utilizate pe scară largă în economia europeană și globală, prin limitarea nejustificată a utilizării acestora în România. O companie care demonstrează, prin documente și analize, că împrumutul de la grup este mai avantajos, va ajunge să nu-și poată deduce costurile de finanțare, ceea ce înseamnă pierderea competitivității externe pentru companiile din România și blocarea finanțării pentru multe dintre acestea.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Stiri pe Surse și poate fi vizualizată direct aici.