Nod Makerspace anunță inventarierea copacilor de pe malul Dâmboviței

Nod Makerspace a anunțat o inventariere a copacilor aflați pe malul râului Dâmbovița, în cadrul programului Dâmbovița Apă Dulce. Organizația a precizat că arborii maturi de pe maluri vor fi localizați, măsurați și evaluați din punctul de vedere al stării de sănătate și al riscurilor.
Pentru inventariere urmează să fie folosită metodologia digitală TreePlotter, deja testată în Capitală, care presupune localizarea fiecărui arbore pe hartă și asocierea unei fișe cu informații despre acesta.
Acțiunea are loc în contextul proiectului de reabilitare a malurilor Dâmboviței, anunțat de Primăria Capitalei, pe fondul lipsei unui Registru Verde funcțional al Bucureștiului, deși acest document este obligatoriu prin lege.
Inventarierea, fundația unui viitor Registru Verde al malurilor
Organizatorii au comunicat că datele colectate vor fi disponibile atât pentru administrația locală, cât și pentru cetățeni, inventarierea putând reprezenta fundația unui viitor Registru Verde al malurilor Dâmboviței.
„O facem pentru că orice regenerare urbană înseamnă și păstrarea cu grijă ceea ce natura a construit deja de-a lungul zecilor de ani. Fiecare arbore matur de pe mal e umbră, e răcoare, e habitat. Vrem să știm exact ce vegetație merită protejată și integrată în viitoarele amenajări, și cum ținem în oraș răcoarea pe care copacii o oferă deja, gratuit, de ani buni”, au transmis organizatorii.
Apel către cetățeni
Nod Makerspace a transmis că este nevoie de o persoană care deține un GPS sau un scanner pentru ridicarea topografică a peste 1.000 de arbori din zonă.
„Ne trebuie cineva care să ne ajute cu ridicarea topografică a celor aproximativ 1.400 de arbori de pe malurile râului, fie cu GPS, fie cu un scanner, într-o tură cu mașina de la Est la Vest pe Splai”, a precizat organizația.
Persoanele care dețin echipamentul necesar sau doresc să ofere sprijin pot solicita detalii la adresa de e-mail tamina@nodmakerspace.ro. Acțiunea de inventariere este realizată în parteneriat cu Asociația Peisagiștilor din România și cu sprijinul Platformei de mediu pentru București.
Registrul Verde al Capitalei, neconform și fără valoare juridică
Legea prevede obligația tuturor localităților din România de a avea un cadastru verde prin care primăriile pot urmări evoluția arborilor de pe teritoriul lor.
În anul 2020, Garda Națională de Mediu a amendat Primăria Capitalei pentru neîndeplinirea obligațiilor privind existența unui Registru al Spațiilor Verzi conform normelor în vigoare.
Bucureștiul are în prezent un Registru Verde neconform, realizat în perioada 2009-2013. Datele nu au mai fost actualizate de peste un deceniu, întrucât registrul nu asigură interfața necesară, rolul său fiind în prezent strict consultativ, fără valoare administrativă sau juridică.
Peisagista Diana Culescu a declarat, într-un interviu acordat pentru Buletin de București în anul 2025, că acest instrument ar trebui să ofere informații despre toate elementele care compun spațiul verde din oraș, nu doar despre arbori, iar lipsa lui face imposibilă realizarea unei strategii pe termen lung.
„La noi practic se pun în pământ, se plantează de multe ori în locuri în care de fapt nu au nicio șansă, pentru că nu există pământ să se dezvolte, e lăsat doar un metru pătrat liber în care se plantează, dar sub acest metru pătrat nu există sol în care să stea să crească plantele respective. Și întrucât nici nu avem Registru Verde, nici nu vedem care este succesul acestor plantări”, a declarat Diana Culescu, în 2025, pentru Buletin de București.
Două milioane de euro din bugetul PMB pentru realizarea documentului
Primăria Municipiului București (PMB) a alocat, în bugetul pentru anul 2026, suma de 10,5 milioane de lei pentru realizarea Registrului Verde. Proiectul nu este unul nou, fiind marcat în trecut de întârzieri și probleme de implementare.
Investiția face parte dintr-un pachet mai amplu de proiecte de mediu și urbanism incluse în bugetul pe 2026 al PMB. Instituția a precizat că fondurile sunt alocate alături de alte inițiative, precum revizuirea Planului Urbanistic General (PUG), realizarea studiului de calitate a aerului și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a zgomotului.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)