Utile

Nicuşor Dan, despre susținerea IMM-urilor: „O singură schimbare fiscală presupune săptămâni de muncă şi costuri de zeci de mii de euro”

Fiecare modificare fiscală impune întreprinderilor mici și mijlocii refacerea planului de afaceri, recalcularea costurilor, renegocierea contractelor, adaptarea sistemelor IT și instruirea contabililor. Aceste aspecte au fost subliniate de președintele Nicușor Dan în cadrul celei de-a 33-a ediții a Topului Național al Firmelor Private din România, mesajul său fiind citit de consilierul prezidențial Radu Burnete.

„Pentru un IMM cu 10-20 de angajați, o singură schimbare fiscală poate însemna săptămâni de muncă și costuri de zeci de mii de euro”

El a evidențiat că în România există peste 800.000 de întreprinderi mici și mijlocii, care constituie 99,7% din totalul companiilor active din țară. Aceste IMM-uri angajează 66% din forța de muncă a sectorului privat și generează 56% din valoarea adăugată brută a economiei.

„Când vorbim despre IMM-uri, nu discutăm despre un segment al economiei. Vorbim despre economia însăși. Companiile pe care le celebrăm astăzi – câștigătorii acestui Top Național – sunt expresia a ceea ce pot realiza antreprenorii români când au viziune, curaj și perseverență. Ele demonstrează că România poate produce valoare, inovație și competitivitate”

Burnete a menționat că în ianuarie și februarie, IMM România a realizat un studiu pe un eșantion de peste 1.000 de întreprinderi, constatând o scădere a încrederii antreprenorilor în evoluția economiei României, care a ajuns la 34,69%.

„Doar unul din trei antreprenori mai are încredere în viitorul economic al țării”

El a adăugat că în 2023, 61% dintre antreprenori credeau că economia va evolua bine, iar în 2024, acest procent a scăzut la 50%. „Acum, în 2025, doar unul din trei antreprenori mai are încredere în viitorul economic al țării. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că antreprenorii au devenit pesimiști. S-a întâmplat pentru că au întâmpinat, zi de zi, provocări concrete care i-au făcut să se întrebe: mai pot face planuri pe termen lung în România? Noi trebuie să ne asigurăm că răspunsul la această întrebare este mereu da!”

O provocare majoră este lipsa de predictibilitate fiscală, a subliniat consilierul prezidențial. „Când aceste schimbări vin an de an, semestru de semestru, mesajul către antreprenor este clar: nu te baza pe nimic. Nu face planuri pe termen lung. Supraviețuiește de la un trimestru la altul. Cum putem cere întreprinderilor românești să fie competitive la nivel european când nu le oferim predictibilitatea de care au nevoie pentru a planifica, a investi, a se dezvolta? Acest lucru trebuie să se schimbe și am încredere că se va schimba treptat începând cu un buget realist pentru anul 2026”

De asemenea, birocrația nu afectează toate companiile în mod egal. „Marile companii au departamente întregi dedicate relației cu administrația. Pot angaja consultanți, avocați, specialiști care să navigheze prin labirintul normelor și procedurilor. IMM-urile nu au acest lux. Pentru un IMM, birocrația înseamnă că proprietarul sau directorul – în loc să se concentreze pe produsul său, pe clienți, pe inovație – petrece ore și zile întregi alergând după acte, completând formulare, așteptând aprobări”

În plus, a fost menționat că 45% dintre IMM-urile din România se autofinanțează, ceea ce înseamnă că jumătate dintre antreprenorii români nu au acces adecvat la finanțare bancară sau la investiții. „Când vedem aceste cifre, înțelegem că există o piață de capital subdezvoltată, o reticență bancară, o lipsă de instrumente de finanțare adaptate realității IMM-urilor. Și aceasta este o problemă pe care o putem și trebuie să o rezolvăm”

„Președintele nu cere să nu existe niciodată ajustări fiscale. Cere ca acestea să fie rare, justificate, comunicate din timp. Un antreprenor trebuie să știe, la începutul unui ciclu de investiții, care vor fi condițiile fiscale pe durata acelui ciclu. Altfel, nu poate planifica. Parteneriatul înseamnă și altceva: recunoașterea că sectorul privat nu este doar un beneficiar de politici, ci și un contributor la soluții. Sectorul privat poate și trebuie să fie parte din soluție”

Burnete a concluzionat că companiile românești competitive care exportă, inovează și creează locuri de muncă bine plătite sunt soluția pentru deficitul comercial, pentru creșterea veniturilor la buget și pentru competitivitatea europeană.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.

Citește și