Navigatorii de pacienți orientează bolnavii de cancer în sistemul medical

Navigatorii de pacienți reprezintă o profesie relativ nouă în România, destinată persoanelor diagnosticate cu cancer sau cu boli cronice, care are rolul de a le ghida prin sistemul medical.

Profesia a apărut în Statele Unite în anii ’90, pentru a reduce disparitățile în îngrijirea bolnavilor de cancer. Ulterior, rolul s-a extins la mai multe afecțiuni și la diferite etape ale traseului pacientului, de la prevenție la paliație.

Navigatorul de pacienți funcționează ca punte între sistemul medical, pacient, familie și sistemul de asigurări sociale. Nu este obligatoriu ca persoana să aibă pregătire medicală, dar trebuie să fi absolvit un program de formare acreditat, în țară sau în străinătate.

Navigatorul ajută pacientul să organizeze dosarul medical și facilitează acceptarea tratamentului, dar nu oferă bani direct pacientului, nu găsește sponsori și nu plătește servicii în numele acestuia. Implicarea în campanii de fundraising diferă de la caz la caz, unii navigatori participând, majoritatea nu.

Navigatorii pot fi angajați ai unui spital public sau privat, ai unei asociații, sau pot activa independent, pro bono sau pentru un tarif fix, indiferent de durata rezolvării nevoii pacientului.

Asociația profesională COMPAS a creat, anul trecut, Registrul Navigatorilor, care reunește navigatori calificați. Registrul nu are valoare de lege: o persoană poate profesa fără a fi înscrisă, iar înscrierea în Registru nu implică automat activitate profesională, caz în care site-ul afișează doar numele, fără date de contact.

Fundația Metropolis a lansat programul Navicare, prin care o persoană își poate completa datele și nevoia medicală pentru a fi contactată de un navigator calificat, serviciu oferit gratuit.

Un pacient poate găsi și navigatori care lucrează pe cont propriu prin intermediul asociațiilor de pacienți.

Legea salarizării unice și reglementările sistemului medical public nu recunosc navigatorul de pacienți ca profesie distinctă, astfel încât spitalele publice nu îl pot angaja sau plăti direct până la modificarea acestor reglementări.

Spitalul Județean de Urgență Sibiu a angajat totuși un navigator de pacienți, după ce a analizat legislația aplicabilă. Trei angajați ai spitalului absolviseră cursul de navigatori la Facultatea de Biologie și au identificat relevanța acestui rol.

Spitalul a solicitat Consiliului Județean Sibiu, în calitate de ordonator de credite, înființarea postului în statul de funcții, iar acesta a fost scos la concurs. Salariul este egal cu cel al unei asistente cu studii superioare, conform unei anexe la Legea salarizării.

Profesia de navigator de pacienți este inclusă în Codul Ocupațiilor din România (COR) din 2017. Menționarea publică a acestei profesii a crescut în ultimii ani, spitalele de stat nefiind angajatori activi, în timp ce spitalele private au început să o promoveze recent.

Discuția rămâne deschisă privind diferența dintre navigatorii de pacienți în sensul strict al termenului și persoanele care oferă orientare medicală în interiorul unei rețele private, denumite concierge medicali.

Pentru a se angaja ca navigator de pacienți, o persoană poate urma un curs la un formator autorizat, precum Amazonia Navigators, sau poate urma cursul post-universitar organizat de Facultatea de Biologie a Universității din București, ale cărui înscrieri începe în octombrie.

Două organizații destinate profesionalizării domeniului au apărut în ultimul an: COMPAS și Ordinul Navigatorilor. Domeniul are nevoie în continuare de un cod deontologic și de un mecanism de sancționare a derapajelor, precum influențarea pacienților să refuze tratamentul, mecanism care ar necesita un for cu autoritate stabilită prin lege, similar Colegiului Psihologilor.

Sursă: HotNews.ro