Modificări importante în legislația ANI: restricții pentru demnitari și personal contractual

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat recent despre modificările aduse legii ANI, subliniind că proiectul de lege adoptat de Executiv stabilește un cadru juridic unitar pentru restricțiile pre și post-angajare aplicabile demnitarilor și personalului contractual.

„De la Ministerul Justiției am avut două proiecte de legi pe ordinea de zi, ambele adoptate ca proiecte de lege. Unul dintre acestea se referă la modificarea Codului de procedură penală, în conformitate cu o decizie a Curții Constituționale, care permite inculpatului să facă recurs în casație în cazul în care instanța a dispus în mod greșit încetarea procesului penal”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Ioana Dogioiu a explicat că, în contextul obiectivului de aderare la OCDE, a fost adoptat un proiect de lege care vizează modificarea și completarea legii 176 din 2010, referitoare la integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și modificarea legii 144 din 2007, cunoscută sub denumirea de legea ANI.

„Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar pentru restricțiile pre și post-angajare, aplicabil mai multor categorii de persoane. Acestea includ demnitari, începând cu primul ministru, miniștri, secretar general al Guvernului și consilieri, precum și personalul contractual de la cabinetele demnitarilor. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, aceștia au la dispoziție 15 zile de la numire sau alegere pentru a depune o declarație pe propria răspundere, în care trebuie să menționeze angajările anterioare din ultimele 12 luni, obligații ce se aplică atât funcțiilor publice de conducere, cât și personalului contractual”, a adăugat Dogioiu.

La finalul mandatului sau contractului, demnitarii și personalul contractual au obligația de a păstra confidențialitatea și de a notifica intenția de a desfășura activități profesionale remunerate sau nu, la o persoană juridică de drept privat, în condițiile în care aceste activități ar putea genera un conflict de interese cu atribuțiile deținute anterior.

„Ei trebuie să notifice această intenție de a desfășura activitățile respective, iar ANI va evalua situația și va emite un aviz. Nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni contravenționale semnificative, de până la 10.000 de lei”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Dogioiu a mai menționat că acest sistem este similar cu ceea ce în alte țări se numește sistemul de combatere a ușilor batante, care se referă la situația în care o persoană trece de la o funcție publică la o companie privată și invers, servind interesele respective.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.