Medic explică legătura dintre rezistența la insulină și îmbătrânire

Dr. Lorena Stan, medic specialist de Medicină internă în Rețeaua de Sănătate Regina Maria, a explicat mecanismele prin care apare rezistența la insulină și legătura acesteia cu procesul de îmbătrânire.

Rezistența la insulină apare atunci când celulele răspund mai slab la aceeași cantitate de insulină secretată de pancreas, a precizat medicul. Glucoza rezultată din digestia carbohidraților determină pancreasul să secrete insulină pentru a permite pătrunderea acesteia în celulele musculare, în țesutul adipos și în ficat.

Dr. Stan a declarat că principala cauză a rezistenței la insulină este aportul caloric mai mare decât necesarul organismului, ceea ce duce la acumularea de grăsime viscerală, cu depunere de lipide în ficat și în mușchi. Sedentarismul a fost menționat ca al doilea factor de risc major, întrucât mușchiul este principalul consumator de glucoză din organism.

Pentru evaluarea rezistenței la insulină, medicii folosesc indicele HOMA, format din două valori: HOMA-IR, care indică gradul de rezistență, și HOMA-Beta, care arată funcționarea celulei pancreatice, a explicat specialistul.

Tratamentul recomandat începe cu modificarea stilului de viață — alimentație cu indice glicemic scăzut, activitate fizică și somn odihnitor — și, dacă aceste măsuri nu dau rezultate în minimum șase luni, se recurge la terapie farmacologică, respectiv Metformin și agoniști de GLP-1, a precizat dr. Stan.

Medicul a declarat că, în șase luni de tratament, un pacient ar trebui să scadă circa 10% din greutatea inițială, iar în cazul rezistenței la insulină este obligatorie efectuarea unei ecografii abdominale pentru evaluarea încărcăturii grase de la nivelul ficatului și pancreasului.

Dr. Stan a explicat că rezistența la insulină este responsabilă de oboseala resimțită după masă, prin fenomenul de hipoglicemie reactivă, care apare după secreția excesivă de insulină ca răspuns la creșterea glicemiei.

Persoanele cu rezistență la insulină au un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, steatoză hepatică, infarct miocardic, accident vascular cerebral, unele forme de cancer și declin cognitiv, a atras atenția medicul.

La nivel biologic, rezistența la insulină este legată de patru căi implicate în îmbătrâre: calea insulină-IGF-1, calea mTOR, calea AMPK și sirtuinele, a detaliat dr. Stan. Aceasta a precizat că calea mTOR poate fi controlată prin restricție calorică, iar calea AMPK se activează prin sport și pauze lungi între mese.

Medicul a recomandat un stil alimentar bazat pe trei mese principale — micul dejun, prânzul și cina, aceasta din urmă niciodată după ora 18.00 — fără gustări între mese, alături de activitate fizică susținută, nu doar mișcare ușoară.

Dr. Stan a exemplificat cu un caz de pacient care a slăbit 12 kilograme în șase lume și și-a redus rezistența la insulină exclusiv prin schimbarea stilului de viață, precizând că rezultatele depind și de factori genetici individuali.

Sursă: HotNews.ro