Măsuri de austeritate în educație: Universitățile sub presiune bugetară

Marți, la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor pentru a discuta despre bugetul educației și cercetării pentru anul 2026. În contextul în care România se confruntă cu necesitatea de a reduce deficitul bugetar, Bolojan a anunțat că universitățile vor fi incluse în proiectul de lege destinat diminuării cheltuielilor publice.

Consultările au avut ca scop elaborarea bugetului și integrarea învățământului superior în eforturile de reducere a cheltuielilor publice, conform unui comunicat oficial al Guvernului. Premierul a subliniat că „propunerile incluse în acest proiect de lege, care vizează inclusiv învățământul superior și cercetarea, au scopul de a continua reducerea cheltuielilor bugetare structurale, în acest context economic dificil”.

Reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor au menționat că universitățile au realizat deja economii în 2025 prin creșterea normei didactice, reducerea numărului de posturi și diminuarea tarifelor pentru orele de predare. Rectorii au solicitat ca noile măsuri să fie implementate cu flexibilitate, adaptându-se la specificul fiecărei instituții și respectând autonomia universitară.

Proteste și îngrijorări în rândul cadrelor didactice

În paralel, au avut loc proteste în fața Ministerului Educației, unde profesorii și-au exprimat temerile legate de posibile noi tăieri salariale. Rectorii au prezentat detalii financiare ale universităților și au propus modificări pentru a redistribui reducerile de cheltuieli în funcție de particularitățile fiecărei instituții. De asemenea, s-au discutat progresele în implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Bolojan a anunțat constituirea de grupuri de lucru la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, în colaborare cu Consiliul Național al Rectorilor, pentru a pregăti bugetul pe 2026. „Sistemul de învățământ este coloana vertebrală pentru dezvoltarea țării. Trebuie să facem economii, dar să lăsăm ca acest domeniu important pentru România să se dezvolte în anii următori”, a afirmat premierul.

Corelarea educației cu piața muncii

În cadrul discuțiilor, Bolojan a subliniat importanța corelării învățământului superior cu realitățile economice actuale, dezvoltarea proiectelor de cercetare aplicată și implementarea unui sistem de trasabilitate pentru absolvenți. Acest sistem ar avea rolul de a arăta ce domenii profesionale aleg studenții după finalizarea studiilor, în raport cu specializarea obținută.

La întâlnire au participat peste 20 de rectori și reprezentanți ai universităților din orașe precum București, Cluj, Timișoara, Iași, Suceava, Craiova și Alba Iulia, inclusiv secretarul de stat în Ministerul Educației. Printre aceștia s-a aflat și Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, care este considerat un posibil candidat pentru conducerea Ministerului Educației.

Peste 10.000 de profesori au protestat în București în prima zi a anului școlar 2025-2026, iar festivitățile de deschidere au fost anulate în multe școli, marcând o premieră în ultimii 35 de ani. Premierul a recunoscut că nivelul de salarizare în învățământ nu este satisfăcător, dar a afirmat că „este ce poate România în momentul de față”. El a adăugat că salariile cadrelor didactice ar putea crește după 2026, iar economiile realizate prin măsurile propuse vor reveni în sistemul educațional în anii următori.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.