Legea Mirosurilor | Sancțiuni pentru generarea de mirosuri neplăcute

Operatorii economici care produc mirosuri neplăcute ar putea fi, în sfârșit, sancționați. Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică normele de aplicare pentru Legea Mirosurilor, la cinci ani de la promulgarea acesteia, având ca scop gestionarea și reducerea disconfortului olfactiv.
În regiunea București-Ilfov, majoritatea reclamațiilor legate de mirosurile neplăcute provin din localitățile ilfovene aflate în apropierea gropii de gunoi Vidra, unde depozitarea deșeurilor se face necorespunzător, în principal din cauza lipsei capacității de tratare.
Ce prevede Legea Mirosurilor
Legea nr. 123, care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cunoscută sub denumirea de „Legea Mirosurilor”, a intrat în vigoare în iulie 2020, însă aplicarea acesteia a fost întârziată din cauza lipsei normelor de aplicare. Aceste norme ar fi trebuit să fie elaborate de Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, lucru care nu s-a întâmplat, lăsând responsabilitatea poluării olfactive doar pe hârtie.
După o așteptare de cinci ani, Ministerul Mediului a deschis consultarea publică pentru metodologia de stabilire a nivelului de disconfort olfactiv și planul de gestionare a acestuia. Cetățenii și instituțiile interesate pot trimite opinii, propuneri sau sugestii în termen de 30 de zile de la publicarea pe site.
Obligațiile operatorilor economici
Legea Mirosurilor impune companiilor care generează mirosuri neplăcute să elaboreze un plan de gestionare a disconfortului olfactiv, parte a autorizației integrate de mediu. Acest plan trebuie să conțină măsuri pentru identificarea, prevenirea și reducerea mirosurilor neplăcute.
- Identificarea surselor de mirosuri neplăcute din cadrul amplasamentului.
- Stabilirea unor puncte de control și elaborarea unui sistem de monitorizare.
- Aplicarea de măsuri pentru prevenirea și reducerea mirosurilor.
- Elaborarea unor proceduri de gestionare a plângerilor din partea cetățenilor.
- Stabilirea unor responsabili în cadrul companiei pentru implementarea planului.
Planul de gestionare va fi obligatoriu și pentru operatorii economici care nu se supun reglementărilor de mediu, dar care pot genera mirosuri neplăcute. Acesta se va aproba de direcția de sănătate publică județeană sau a Municipiului București.
Evaluarea disconfortului olfactiv
Un alt document important lansat în consultare publică este metodologia de aplicare a legii, care stabilește metodele de evaluare a disconfortului olfactiv. Cetățenii sunt încurajați să depună sesizări bazate pe un „jurnal de mirosuri”, care trebuie completat timp de cel puțin două săptămâni pentru mirosurile zilnice și patru săptămâni pentru cele care apar mai rar.
Firmele sunt obligate să efectueze monitorizări proprii și să ia măsuri pentru reducerea mirosurilor neplăcute, iar autoritățile au atribuții de control, desfășurând investigații pe baza plângerilor primite. Metodologia include evaluări FIDOL, care analizează frecvența, intensitatea, durata, ofensivitatea și locația mirosului.
Problema mirosurilor de la groapa de gunoi Vidra
În regiunea București-Ilfov, multe dintre reclamațiile legate de mirosuri provin din localitățile din apropierea gropii de gunoi Vidra, care a fost identificată ca o sursă majoră de poluare. Cetățenii din Vidra, Sintești, Berceni și Popești Leordeni au semnalat că mirosul devine insuportabil, în special pe timpul nopții, trimițând chiar și câte două sesizări pe minut către autorități.
Recent, organizații de mediu au raportat amenințări din partea operatorului gropii de gunoi, EcoSud SA, după ce au dezvăluit depășiri semnificative ale emisiilor de metan, ceea ce a generat o reacție din partea activiștilor, care consideră că aceste amenințări sunt o tentativă de intimidare.