Justificările judecătoarei Scântei privind anularea alegerilor prezidențiale

Judecătoarea Curții Constituționale, Laura-Iuliana Scântei, a detaliat motivele care au condus la anularea scrutinului prezidențial programat pentru 24 noiembrie 2024. În cadrul unei dezbateri desfășurate la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, ea a subliniat că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, datate 4 decembrie, au evidențiat nereguli semnificative în procesul electoral, în special în perioada campaniei electorale.

Scântei a fost întrebată de un participant despre responsabilitatea Curții în luarea acestei decizii, având în vedere că este unul dintre cei nouă judecători CCR care au votat pentru anularea alegerilor. „Curtea are o competență unică”, a afirmat ea, explicând că singurul proces electoral care este subiecționat Curții Constituționale pentru verificarea legalității și confirmarea rezultatului este cel prezidențial, în timp ce celelalte alegeri sunt gestionate de instanțele judecătorești de drept comun.

Cum s-a ajuns la anularea scrutinului

Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 24 noiembrie 2024, fiind câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, urmat de Elena Lasconi, reprezentanta USR. Turul doi, care era programat pentru 8 decembrie, nu a mai fost organizat, deoarece CCR a invalidat alegerile pe 6 decembrie, cu doar două zile înainte de desfășurarea acestuia. În diaspora, procesul de votare pentru turul al doilea era deja în curs de desfășurare.

Judecătoarea a explicat că a reflectat profund asupra acestui caz, subliniind că frauda electorală în ziua votului poate fi invocată doar dacă are o amploare suficientă pentru a modifica ordinea candidaților sau rezultatul final. „Curtea a stabilit că nu au existat fraude în ziua votării care să fi fost contestate de un competitor”, a adăugat ea.

Rolul documentelor CSAT în decizia CCR

Întrebarea esențială a fost de ce s-a ajuns la anularea alegerilor. Conform Laurei-Iuliana Scântei, explicația se regăsește în documentele desecretizate ale CSAT, care au relevat nereguli în perioada campaniei electorale. Judecătoarea a subliniat că analiza corectitudinii alegerilor nu ar trebui să se limiteze la ziua votului, ci să acopere întregul proces electoral.

„CCR nu are competențe să analizeze modul în care alte autorități își îndeplinesc atribuțiile. Noi am luat act de constatările CSAT, pe care le-am considerat autentice și veridice”, a precizat ea. În final, Scântei a menționat că discuțiile din interiorul CCR au inclus necesitatea unei autosesizări, având în vedere că procedura electorală începe cu stabilirea datei alegerilor de către Guvern și se desfășoară continuu.

Judecătoarea a concluzionat că, dacă CCR nu ar fi anulat scrutinul pe baza informațiilor CSAT, ar fi validat „ceva ce nu corespundea legii”.

Reflecții asupra procesului electoral

Conform legislației, alegerile trebuie să îndeplinească trei criterii esențiale: să fie libere, periodice și corecte. Scântei a explicat că alegerile au fost libere, deoarece cetățenii au avut posibilitatea de a vota candidatul dorit, și periodice, deoarece s-au desfășurat la data stabilită. „A rămas în analiză caracterul corect, care viza caracterul legal”, a adăugat ea, subliniind importanța respectării legii în exercitarea dreptului de vot.

Judecătoarea a exprimat regretul că CCR nu a avut ocazia de a explica publicului și de a-și cere scuze pentru modul în care s-a desfășurat votul, menționând că „nu am sancționat niciun alegător pentru cum a votat”, ci pentru că un competitor nu a respectat acte normative obligatorii.

Referitor la metodele utilizate în campaniile electorale contemporane, inclusiv cele desfășurate online, Scântei a afirmat că „lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională”.

Responsabilitățile CCR

După izbucnirea conflictului din Ucraina, judecătoarea a explicat că Legea pentru securitate națională a fost modificată, introducând noi categorii de riscuri naționale, cum ar fi războiul hibrid și acțiunile de propagandă și dezinformare. „Constatarea și identificarea probelor revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, a subliniat ea, adăugând că CCR a avut responsabilitatea de a valorifica concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale.

„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități”, a conchis judecătoarea, subliniind că poate alte instituții ar fi trebuit să intervină și să ofere răspunsuri mai detaliate.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Stiri pe Surse și poate fi vizualizată direct aici.