Jumătate dintre bucureșteni nu sunt mândri de oraș

Fundația Comunitară București a prezentat pe 9 iunie 2026 studiul „Made of Bucharest. Cum văd bucureștenii Bucureștiul?” la Hub-ul deGalben din Piața Amzei nr. 13. Cercetarea a fost realizată în parteneriat cu Unlock Research pe un eșantion reprezentativ de 400 de persoane și a fost lansată în cadrul Bucharest Design Festival.

Doar jumătate dintre locuitorii Capitalei sunt mândri de faptul că sunt bucureșteni, arată studiul. Atașamentul față de oraș este determinat de oportunitățile pe care Bucureștiul le oferă în educație, carieră, business și petrecerea timpului liber. Sentimentul de apartenență la comunitate este redus și se referă la micro-comunități, nu la întregul oraș.

Unul din trei bucureșteni și-ar dori să părăsească orașul pentru a se muta într-o zonă mai puțin aglomerată, cu poluare redusă și coeziune comunitară mai mare, relevă cercetarea. Doar 34% dintre respondenți se declară mulțumiți de calitatea vieții lor.

Alina Karpovschi, director executiv al Fundației Comunitare București, a declarat că bucureștenii au o relație pragmatică, tranzacțională cu orașul. Locuitorii se simt mai apropiați de comunități mici — scară, bloc, cartier — decât de oraș în ansamblul său, a precizat Karpovschi.

Adina Vlad, reprezentant Unlock Research, a declarat că Bucureștiul este perceput ca un oraș plin de viață și energie, cu un spirit explorator și o varietate de locuri pentru petrecerea timpului liber. Satisfacție la parametrii înalți generează cultura, arhitectura, design-ul, businessul și distracția, iar comunitatea este pe ultimul loc, a precizat Vlad.

Bucureștenii se percep pe ei înșiși ca oameni diferiți, dinamici, empatici și interesanți, dar au o părere mai puțin favorabilă despre ceilalți locuitori ai Capitalei, arată studiul. Indicele de apartenență este de 7,8 din 10, dar indicele de coeziune socială este mult mai mic.

Cele mai mari nemulțumiri sunt legate de poluare, lipsa spațiilor verzi și lipsa coeziunii comunității. Bucureștiul nu are o identitate clară și un set de valori caracteristice, arată concluziile cercetării.

George Tuță, primarul Sectorului 1, prezent la lansarea studiului, a declarat că Primăria Sectorului 1 pregătește un portal de cartier prin care cetățenii să poată accesa informații utile și servicii publice. Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat în 2026 o finanțare de 1 milion de euro pentru proiecte comunitare — activități culturale, sportive și educaționale, a anunțat Tuță.

Alte demersuri orientate către creșterea coeziunii comunității locale includ extinderea infrastructurii educaționale, deschiderea curților școlilor pentru comunitatea locală și amenajarea de spații pentru seniori în cartiere, a mai precizat primarul Sectorului 1. Organizarea piețelor volante la sfârșit de săptămână în cartiere oferă oamenilor posibilitatea de a se aproviziona cu produse proaspete și de a socializa, a explicat Tuță.