Opinii

Institutul de Lingvistică explică statutul cuvântului „supat”

⏱ 2 min de citit

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a precizat, printr-o postare pe rețelele sociale, că substantivul „supat” există în dicționarele limbii române, după o controversă apărută în spațiul public privind acest termen.

Institutul a comunicat că „supat” este un substantiv neutru, care se articulează („supatul”) și poate apărea după o prepoziție („în supat”), cu forma de plural „supaturi”.

Reprezentanții instituției au precizat că dicționarele oferă atestări ale cuvântului, citând un text folcloric – „Căci cămășa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o” – și un fragment din opera lui Calistrat Hogaș, ambele incluse în Dicționarul (tezaur) al limbii române (DLR).

Institutul a explicat diferența dintre construcția „sub pat”, formată din prepoziția „sub” și substantivul „pat”, care indică o poziție, și substantivul „supat”, care denumește spațiul dintre pat și dușumea.

Specialiștii au arătat că tiparul de formare a cuvântului, prin unirea unei prepoziții cu un substantiv, este unul vechi în limba română, menționând ca exemplu substantivul „subsol”, format după modelul francezului „sous-sol”.

Institutul a precizat că din acest tipar au rezultat adverbe precum „acasă”, „aseară”, „degrabă”, „deloc”, „deodată”, „împrejur”, dar și substantive precum „demâncare”, „deochi”, „fărădelege”, „subsol” și „supat”.

Instituția a comunicat că „supat” nu este o invenție a DOOM3 (Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române), fiind prezent deja în DOOM2, ediția din 2005, unde poartă, ca și în ediția ulterioară, indicația „pop.” (popular).

Institutul a precizat că DLR documentează cuvântul prin exemple din scrierile lui Iordache Golescu, Costache Negruzzi, Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, precum și din folclor.

Reprezentanții Institutului au menționat că apariția cuvântului în dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască expresia „sub pat” cu substantivul „supat”.

Instituția a precizat că, pentru ca alte construcții create în spațiul online, precum „sumasă”, „suscaun” sau „sufarfurie”, să intre într-un dicționar, este necesară atestarea uzului și a răspândirii lor în limbă.

Sursă: HotNews.ro

Citește și