INS: populația României crește doar prin imigrație, nu prin natalitate

Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), a precizat că primul prag de creștere a populației rezidente a României de după 1989, înregistrat la 1 ianuarie 2024, s-a produs aproape exclusiv prin flux de imigranți, nu prin revenirea natalității.

Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut de la 22,3 ani în 1989 la 27,9 ani în 2025, a comunicat INS.

Ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriei a scăzut de la 80,3% în 1995 la 64,1% în 2025, a precizat INS.

În intervalul 2014–2025, în România s-au născut aproape 2 milioane de copii, iar în străinătate și înregistrați în țară, 390.000 de copii — un raport de 5 la 1, a declarat Tudorel Andrei într-o prezentare publicată recent.

În perioada 2012–2025, România a înregistrat aproape 965.000 mai multe decese decât nașteri, deficit compensat doar parțial prin migrație internațională, a comunicat INS.

Dintre județele României, doar trei au înregistrat creștere de populație în ultimii zece ani: Ilfov (39,6%), Bistrița-Năsăud (3,4%) și Suceava (1,2%), a precizat INS.

Șapte județe au înregistrat scăderi de peste 10% în același interval: Caraș-Severin (-16,6%), Teleorman (-14,9%), Hunedoara (-13,6%), Brăila (-12,4%), Olt (-12,2%), Mehedinți (-11,7%) și Buzău (-10,2%), a comunicat INS.

Andrei a declarat că declinul demografic este greu de stopat în județele cu populație îmbătrânită și mediu economic care nu atrage forță de muncă, legând explicit tabloul demografic de activitatea economică redusă din aceste zone în ultimii 35 de ani.

Sociologul Gelu Duminică a declarat că orizontul electoral scurt al clasei politice românești este incompatibil cu natura pe termen lung a problemei demografice, un decident neavând stimulentul instituțional să adopte măsuri ale căror efecte se vor vedea abia peste trei mandate.

Duminică a precizat că, în intervenții comunitare în zone vulnerabile din București, datele statistice — calitatea școlii, rata mortalității, natalitatea, mobilitatea cadrelor didactice — au fost utilizate pentru a proiecta politici de incluziune între comunități rome și neromă.

Sociologul a declarat că investiția demografică, în absența unei investiții paralele în incluziune, riscă să eșueze, invocând tensiunile sociale din Franța ca precedent.

În varianta constantă a proiecțiilor prezentate de Andrei, populația României ar putea coborî sub 14,4 milioane până în 2080.

Din 2031, generațiile născute după 1967 vor începe să intre în categoria persoanelor vârstnice, a precizat Andrei, constituind o presiune suplimentară pe sistemul de pensii.

Sursă: HotNews.ro