⏱ 2 min de citit
Îngheţarea generală a preţurilor nu ar creşte automat averea unei persoane, ci ar elimina doar inflaţia din economie, potrivit unei analize economice publicate în secţiunea Opinii.
Bogăţia unei persoane depinde de venit, de activele deţinute şi de puterea de cumpărare, nu doar de nivelul preţurilor, se arată în analiză.
Un exemplu numeric ilustrează mecanismul: o persoană cu salariu de 7.000 de lei, depozit de 100.000 de lei şi rată de 2.000 de lei ar avea aceleaşi valori nominale şi după îngheţarea preţurilor, fără nicio schimbare reală în situaţia financiară.
Puterea de cumpărare creşte doar dacă salariile şi productivitatea economiei cresc în paralel cu îngheţarea preţurilor, arată analiza. Dacă salariul scade în timp ce preţurile rămân fixe, persoana devine mai săracă.
Analiza atrage atenţia asupra unei perioade de deflaţie, în care oamenii pot amâna cumpărăturile, firmele pot amâna investiţiile, iar datoriile devin mai greu de suportat în termeni reali.
Există o diferenţă între îngheţarea preţurilor şi oprirea inflaţiei, se precizează în material. O scădere a inflaţiei de la 10% la 3% nu readuce preţurile la nivelul anterior, ci doar încetineşte ritmul de creştere a acestora.
Un exemplu numeric arată acest fenomen: un produs de 100 de lei care se scumpeşte cu 10% ajunge la 110 lei. Dacă inflaţia scade anul următor la 3%, produsul ajunge la 113,30 lei, cu 13,3% mai scump decât preţul iniţial, chiar dacă rata inflaţiei s-a redus semnificativ.
Concluzia analizei este că o persoană devine mai bogată doar atunci când venitul şi averea cresc mai rapid decât costul vieţii, nu atunci când preţurile îngheaţă.
Inflaţia afectează nivelul de trai atunci când preţurile cresc mai rapid decât capacitatea oamenilor de a câştiga, economisi şi investi, se arată în final în analiză.
Sursă: HotNews.ro
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
