Înalta Curte de Casație și Justiție decide astăzi dacă sesizează CCR în legătura cu legea privind pensiile magistraților

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc vineri pentru a analiza un proiect de lege ce modifică condiţiile de pensionare pentru magistraţi, proiect pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

„La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform prevederilor art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale pentru exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, a fost anunțul oficial.

În cadrul acestei şedinţe, se va analiza textul actului normativ în conformitate cu atribuţiile stabilite prin art. 146 lit. a) din Constituţia României şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

De asemenea, opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură, iar marţi a avut loc o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025).

Acest proiect stabileşte noi condiţii de pensionare pentru magistraţi, precum şi modalitatea de calcul a pensiei, fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii. Printre modificările propuse se numără:

Stabilirea vârstei de pensionare prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii;
Instituirea vârstei minime de pensionare de 49 de ani până la data de 31 decembrie 2026;
Condiţia de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
Creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
Etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, ajungând ulterior la vârsta de 65 de ani;
Introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare, limitând cuantumul net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, restrângând aceste posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii.

Acest proiect de lege, parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a fost contestat la Curtea Constituţională, care, pe 20 octombrie, a stabilit că este neconstituţional, deoarece nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.