Impactul Taxei „Temu” asupra traficului cargo de pe Aeroportul Otopeni

Începând cu 1 ianuarie, taxa de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare, cunoscută sub numele de „taxa Temu”, a avut un impact imediat și semnificativ asupra transporturilor aeriene de marfă. Această măsură a determinat marii retaileri internaționali să redirecționeze fluxurile logistice către Budapesta, ceea ce a dus la pierderi financiare considerabile pentru statul român și pentru Compania de Aeroporturi București, estimările indicând încasări potențiale de zeci de milioane de euro pierdute.

În plus, datele oficiale sugerează o scădere drastică a traficului cargo pe Aeroportul Otopeni, fenomen observat încă din ultimele luni ale anului trecut, cu aproape două luni înainte de implementarea noii taxe, care a fost anunțată încă din vară și se concentrează pe importurile din Asia.

Decizia autorităților de a impune o taxă pe coletele venite din afara Uniunii Europene, denumită „taxa Temu”, a avut efecte contrare celor anticipate. În loc să genereze venituri suplimentare pentru buget, măsura a determinat companiile de logistică să evite România. Asociația Comisionarilor în Vamă – PRO CUSTOMS a semnalat că fluxurile logistice și vamale s-au mutat semnificativ în țările vecine, în special în Ungaria.

Impactul acestei măsuri fiscale a anulat rapid progresele înregistrate de Aeroportul Internațional Henri Coandă (OTP) în a doua parte a anului trecut, când a procesat peste 7,3 milioane de colete e-commerce. Volumul de marfă a atins un nivel de peste 20.000 de tone în semestrul II din 2025, demonstrând astfel că Aeroportul Otopeni era un nod logistic regional.

Scăderea traficului cargo pe Otopeni

Analizând datele oficiale ale Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), se observă o scădere a traficului de mărfuri care a început înainte de aplicarea taxei de la 1 ianuarie 2026. Deși lunile noiembrie și decembrie sunt, în mod tradițional, perioade de vârf pentru comerțul online și transportul cargo, finalul anului trecut a marcat o scădere abruptă în această perioadă.

În noiembrie 2025, traficul cargo a scăzut cu aproape 20% comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Aeroportul a procesat doar 3.461 de tone de marfă, față de 4.309 tone în noiembrie 2024.
În decembrie, scăderea a continuat, cu o reducere de 5,5%, ajungând la 3.556 tone față de 3.765 tone în 2024.

Aceste date sugerează că marii operatori logistici au anticipat măsurile fiscale și au început să își reorganizeze rutele de transport înainte de intrarea în vigoare a legii.

Mecanismele prin care Bucureștiul pierde bani

Platformele globale precum Temu, Shein sau Alibaba au reacționat rapid la anunțul Ministerului de Finanțe din august 2025. Deși taxa a fost adoptată de Parlament abia în noiembrie, aceste companii au înființat entități juridice în alte state membre ale Uniunii Europene, în special în Ungaria. Astfel, bunurile sunt acum importate prin Budapesta, unde se achită taxele vamale și TVA-ul, iar ulterior, mărfurile intră în România ca livrări intracomunitare, scutite de taxa logistică de 25 de lei.

Acest mecanism are un impact direct asupra bugetului Companiei Naționale Aeroporturi București, relocarea rutelor cargo însemnând pierderi directe din taxele de aterizare, parcare și utilizare a infrastructurii. Astfel, prin direcționarea mărfurilor prin Budapesta, Bucureștiul rămâne doar cu piața de consum, iar infrastructura este ocolită.

România nu este singura țară care a adoptat o astfel de măsură, Italia având o experiență similară, unde introducerea unei taxe de 2 euro pe colete a dus la o scădere de 36% a volumelor în primele 20 de zile ale anului, iar operatorii italieni au raportat redirecționarea zborurilor către Liège (Belgia), Amsterdam și Budapesta.

Modificări în structura de acționariat a aeroportului

În timp ce traficul comercial se prăbușește, structura de acționariat a aeroportului suferă modificări semnificative. Statul român, prin Ministerul Transporturilor, a decis să răscumpere pachetul de 20% deținut de Fondul Proprietatea la CNAB, transformând astfel statul în unic acționar. Această decizie, luată pe 9 ianuarie 2026, a fost motivată de dorința de a exercita un control mai mare asupra managementului companiei.

Fondul Proprietatea a încercat anterior listarea la bursă a companiei, estimând că aceasta ar fi putut genera 500 de milioane de euro, dar propunerea a fost respinsă, ceea ce ar fi exercitat presiune asupra managementului numit politic pentru a asigura performanță economică și transparență în administrarea fondurilor publice.