Impactul politicii de coeziune în România, subliniat de un oficial european
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, a afirmat vineri, 21 noiembrie, că România este un exemplu clar al efectelor pozitive ale politicii de coeziune, în contextul pregătirilor Uniunii Europene pentru un nou Cadru Financiar Multianual. “Europa trebuie să reflecte cu claritate și curaj asupra priorităților pentru anii următori. Iar coeziunea rămâne una dintre aceste priorități”, a declarat oficialul european.
Conform lui Fitto, România a suferit transformări semnificative în economia sa de la aderarea la Uniunea Europeană, cu PIB-ul pe cap de locuitor crescând de la 44% din media UE la aproape 80% în prezent. “Coeziunea este expresia concretă a solidarității europene. Este politica care transformă valorile europene în acțiune, asigurându-se că nicio regiune și niciun cetățean nu sunt lăsați în urmă. Nicăieri nu este acest lucru mai evident decât aici, în România”, a adăugat vicepreședintele Comisiei Europene.
Necesitatea adaptării politicii de coeziune
Raffaele Fitto a explicat că actuala structură a politicii de coeziune a fost concepută într-un context diferit, înainte de evenimentele care au schimbat profund prioritățile Uniunii Europene, cum ar fi pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea prețurilor la energie și provocările legate de competitivitate și autonomie strategică.
În acest cadru, oficialul european a subliniat că România, la fel ca alte state membre, folosește această etapă de revizuire pentru a redirecționa fonduri către domenii esențiale, precum:
- tehnologia
- apărarea
- locuințele
- infrastructura de apă
- energia
- creșterea competitivității
Viitorul politicii de coeziune după 2027
Referitor la perioada post-2027, Fitto a subliniat că modernizarea politicii de coeziune este esențială pentru ca Uniunea Europeană să reacționeze rapid la noile crize și provocări. El a menționat că viitoarele programe trebuie să rămână ancorate în principiile fundamentale ale politicii, cum ar fi adaptarea la realitățile locale, parteneriatul și gestionarea partajată, dar să devină mai flexibile și mai ușor de implementat.
„Noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță”, a afirmat Raffaele Fitto, adăugând că „cel puțin 218 miliarde de euro sunt rezervate regiunilor mai puțin dezvoltate”.
De asemenea, oficialul Comisiei Europene a anunțat că Executivul european pregătește noi inițiative, inclusiv o Agendă pentru Orașe, care va facilita accesul autorităților locale la fonduri europene, o strategie dedicată regiunilor de la frontiera estică, cu impact direct asupra României, și o inițiativă privind „dreptul de a rămâne”, menită să sprijine comunitățile afectate de depopulare.
În încheiere, Raffaele Fitto a lansat un apel la responsabilitate în perspectiva negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „Avem responsabilitatea și oportunitatea de a pune în aplicare un buget potrivit pentru următorul deceniu. Europa se confruntă cu provocări importante, de la pace la prosperitate. Simplificarea și flexibilitatea vor fi esențiale pentru a elibera productivitatea și pentru a folosi cât mai bine resursele europene”, a conchis oficialul european.
Declarațiile sale au fost făcute în cadrul conferinței „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.