Un raport recent evidențiază faptul că Bucureștiul se află printre orașele europene cu cea mai mare rată a mortalității cauzate de valurile de căldură. Această situație alarmantă este agravată de lipsa acțiunilor concrete din partea autorităților și de un urbanism care nu favorizează sănătatea publică.
Un oraș fierbinte și haotic
Studiul intitulat „Bucureștiul sub caniculă” subliniază că „mai mult de 50% din suprafața Bucureștiului este modificată antropic prin construcții, șosele, zone industriale și alte amenajări”. Fenomenul de „insulă de căldură urbană” determină temperaturi cu 5-6°C mai mari decât în zonele înconjurătoare.
Zonele centrale și cartierele cu vegetație redusă sunt cele mai afectate. „Temperatura la suprafață în luna iulie depășește constant 40°C în tot orașul”, în timp ce în apropierea parcurilor și lacurilor temperatura poate scădea cu 7-8°C.
Canicula ucide în București
Conform unui studiu al Băncii Mondiale, Bucureștiul are „cea mai ridicată rată a mortalității asociate cu căldura din toate orașele din centrul și estul Europei, fiind depășit doar de Istanbul”. Autorii raportului subliniază că „efectele crizei climatice ar trebui să fie o problemă fundamentală de sănătate publică”.
De ce nu avem încă o strategie?
Deși orașul dispune de potențial, cu organizații active și comunități implicate, „administrația a amânat implementarea unor măsuri care să conducă la creșterea confortului termic în spațiile publice”.
Strategiile climatice, deși existente pe hârtie, nu sunt implementate din cauza lipsei de expertiză în departamentele tehnice și a resurselor umane insuficiente. Sectorizarea administrației din București complică demersurile instituționale, chiar și atunci când toate sectoarele sunt controlate de același partid.
Persoanele vulnerabile, lăsate de izbeliște
Un aspect îngrijorător evidențiat în studiu se referă la grupurile vulnerabile: „Persoanele fără adăpost, muncitorii precari și cei cu venituri mici nu au mijloacele de a se proteja de efectele valurilor de căldură.”
„Pentru clasa de mijloc, există facilități precum aer condiționat și muncă în spații climatizate. Însă pentru alții, canicula reprezintă o amenințare reală.” Raportul menționează exemple precum accesul limitat la apă și lipsa locuințelor adaptate.
Soluțiile există, dar nu sunt aplicate
Raportul propune măsuri concrete, inspirate din modele funcționale în Europa:
- Insule de răcoare în curțile școlilor sau instituțiilor;
- Utilizarea fântânilor urbane pentru răcorire;
- Transformarea parcărilor în păduri urbane;
- Crearea de pajiști urbane cu costuri reduse;
- Valorificarea cursurilor de apă pentru răcirea naturală a orașului.
De asemenea, autorii solicită implementarea unor politici de transport alternativ și regândirea urbanismului la scară umană, accesând fonduri europene disponibile.
Bucureștiul se confruntă cu o realitate fierbinte, iar reacția autorităților este una de indiferență birocratică. „În anul 2025, la nivelul Municipiului București nu este adoptată o strategie pentru schimbări climatice”, concluzionează autorii. Criza climatică nu mai este o problemă pentru viitor; este o urgență urbană care afectează deja populația, în special pe cei mai vulnerabili. Canicula, spre deosebire de politicieni, nu face pauză electorală.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul g4media.ro și poate fi vizualizată direct aici.
