Fondurile AFIR pentru legume și cartofi sunt insuficiente: cererile au depășit bugetul cu 240%. „Banii nu acoperă nevoile fermierilor”

Fondurile destinate intervenției DR-16 – Investiții în sectorul legumelor și cartofilor au fost epuizate înainte de termenul stabilit, datorită numărului extrem de mare de cereri depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform informațiilor furnizate de instituția subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Discutăm despre o măsură mult așteptată de sectorul legumicol și al cartofului din România, dar cu o alocare insuficientă raportată la nevoile reale. Vorbim, doar în cazul cartofului, despre aproximativ 50 de milioane de euro, o sumă mult prea mică pentru a remedia problemele structurale ale acestei culturi”, a declarat un expert din domeniu.

Între 19 ianuarie – 2 februarie 2026, prin intervenția DR-16 s-au depus online, pe platforma oficială, 251 de proiecte, cu o valoare totală de 358,5 milioane de euro.

Bugetul total alocat pentru această sesiune a fost de 151,38 milioane de euro, ceea ce înseamnă că solicitările au depășit alocarea cu aproape 240%.

Directorul general al AFIR a subliniat că interesul crescut reconfirmă necesitatea modernizării fermelor din România. „Am primit cereri de finanțare în procent de 240% din alocarea disponibilă pentru investițiile din sectorul legumelor și cartofilor. Acest lucru este un argument clar pentru necesitatea continuării și majorării finanțărilor acordate de Comisia Europeană, astfel încât să putem asigura o dezvoltare durabilă a industriei agroalimentare”, a afirmat acesta.

Sesiunea închisă rapid pentru două componente

Intervenția DR-16 a fost lansată pe 19 ianuarie 2026, însă pentru două dintre componente, „Legume – ferme individuale” și „Cartof”, sesiunea s-a închis pe 24 ianuarie, la doar cinci zile de la deschidere, după ce a fost depășit plafonul maxim de depunere.

• Pentru componenta „Legume – ferme individuale”, cu o alocare de 70,38 milioane de euro, au fost depuse 132 de cereri de finanțare, în valoare totală de 209,44 milioane de euro.
• În cazul componentei „Cartof”, alocarea de 51 de milioane de euro a fost depășită de 94 de proiecte, care au însumat cereri de peste 103,57 milioane de euro.
• Pentru componenta „Forme asociative – legume”, unde bugetul a fost de 30 de milioane de euro, s-au depus 25 de proiecte, în valoare totală de 45,48 milioane de euro.

Problemele structurale ale culturii de cartof

Un expert din domeniu a menționat că sectorul cartofului se confruntă cu probleme vechi, care nu pot fi rezolvate cu un buget atât de mic: „Cartoful nu este o cultură uniformă, ci una împărțită în mai multe segmente, fiecare cu nevoi specifice. Vorbim despre cartoful de consum, cartoful pentru sămânță, care are nevoie de condiții fitosanitare deosebite, și cartoful pentru industrializare, folosit, de exemplu, pentru chips.”

Acesta a subliniat că, în prezent, consumatorii din România nu cunosc diferențele dintre soiurile destinate piureului, cartofilor prăjiți sau salatelor, ceea ce reprezintă o realitate ce ar trebui înțeleasă atât de bucătari, cât și de gospodine.

Problemele legate de lipsa spațiilor de depozitare și infrastructura de irigații sunt, de asemenea, esențiale, având în vedere necesitatea acestora chiar și în zone precum Harghita și Covasna. De asemenea, extinderea culturii în regiuni noi este o prioritate.

„Este prima astfel de măsură, din zona de preaderare până în 2026, care vizează o alocare distinctă pentru sectorul de cartofi. Până acum, cartoful era tratat ca o legumă și intra într-o competiție care nu îl avantaja.”

Nevoia de investiții și schimbarea obiceiurilor de consum

Un alt aspect important este că, potrivit analizelor interne, printre beneficiari se află și firme din alte domenii, precum transport, logistică sau cultivarea cerealelor, nu în principal fermieri specializați în cultura cartofului. „Cei care cunosc această cultură, atât din punct de vedere agronomic, cât și al relației cu piața, riscă să rămână fără finanțare”, a explicat expertul.

Punctajele proiectelor depuse sunt foarte ridicate, între 95 și 100 de puncte, însă, cu toate acestea, proiectele care vor obține 95 de puncte ar putea fi încadrate ca eligibile fără finanțare, din lipsa bugetului. „Am transmis Ministerului Agriculturii o scrisoare prin care solicităm suplimentarea bugetului. România are un necesar intern mare și importuri consistente de cartofi în fiecare an. Redresarea balanței comerciale nu se poate face în aceste condiții”, a adăugat reprezentantul Clubului Fermierilor Români.

Schimbarea obiceiurilor de consum pune presiune pe producători. Dacă în trecut gospodăriile cumpărau saci de cartofi pentru a-i depozita peste iarnă, astăzi consumatorii preferă ambalaje mici, cumpărate din retail, ceea ce presupune existența unor depozite moderne și a unei infrastructuri logistice adaptate.

În prezent, în România sunt înregistrate la APIA aproximativ 33.000-35.000 de hectare cultivate cu cartof, față de 280.000-300.000 de hectare la începutul anilor ’90. „Putem acoperi necesarul intern doar prin politici publice adaptate acestei culturi, care este una foarte specială”, este de părere expertul.

În concluzie, situația este similară și în sectorul legumicol, unde doar proiectele cu punctaje foarte mari au șanse reale de finanțare. Producătorii nu reușesc să asigure necesarul intern în perioada de iarnă, din cauza lipsei capitalului și a accesului dificil la credite bancare. Interesul record pentru DR-16 scoate la iveală o problemă majoră: nevoia de investiții este mult mai mare decât fondurile disponibile.