Experți avertizează asupra fact-checkingului fals în context geopolitic
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice, a prezentat fenomenul fact-checkingului fals ca trend avansat în dezinformare, care permite negarea faptelor și dovezilor.
Definiția fact-checkingului
Fact-checkingul reprezintă activitatea prin care persoane specializate, parte a unor redacții jurnalistice sau instituții independente, verifică conținutul deja publicat, în special pe rețelele sociale, precum și declarațiile persoanelor publice, pentru a stabili ceea ce se știe sau nu despre un anumit subiect.
Actorii care dezinformează s-au orientat rapid spre exploatarea acestui format, a precizat Durach.
Cazul conflictului din Iran
În cazul războiului din Iran, imagini autentice care ilustrează evoluția conflictului sunt “verificate” și aparent “dovedite” a fi false, generate cu inteligența artificială. Scopul este de a genera confuzie și de a sădi neîncrederea în acoperirea mediatică a războiului.
Sursele oficiale iraniene, precum și alte surse pro-Iran încearcă, din perspectivă geopolitică, să răstoarne narațiunea dominantă.
Exemplul videoclipului cu Netanyahu
Un zvon a circulat conform căruia premierul israelian Netanyahu ar fi rănit sau decedat în urma unui atac iranian. Netanyahu a postat un clip cu el într-o cafenea din Ierusalim, bând cafea, însoțit de mesajul: “Spun că sunt ce? Uitați-vă.”
La scurt timp după publicarea videoclipului pe 15 martie, presa afiliată Iranului și alte conturi pro-iraniene au început să susțină că acesta este un deepfake generat cu ajutorul inteligenței artificiale, invocând presupuse anomalii la nivelul feței lui Netanyahu, nivelul cafelei din ceașcă, iluminarea și umbrele, precum și o aparentă distorsiune în buzunarul hainei.
Newsguard a făcut o analiză temeinică a clipului filmat la cafenea și a confirmat autenticitatea lui. Organizația a testat clipul folosind mai multe detectoare de AI, iar doar unul a indicat un răspuns pozitiv.
Reuters a relatat că a verificat locația și data videoclipului folosind imagini de arhivă ale cafenelei și comparând videoclipul cu alte materiale video și fotografii online din timpul vizitei lui Netanyahu. Toate elementele se potrivesc, a comunicat agenția.
Cafeneaua Sataf din Ierusalim, vizitată de Netanyahu pe 15 martie, a publicat în aceeași zi fotografii cu acesta pe pagina sa de Facebook, în care apare bând cafea și purtând aceeași ținută ca în videoclipul postat de el.
Alte cazuri de negare a clipurilor autentice
Conturi pro-iraniene au susținut în mod fals, săptămâna trecută, că un videoclip cu Netanyahu vorbind la o conferință de presă pe 12 martie a fost generat cu inteligență artificială. În realitate, videoclipul era autentic.
Utilizatori de pe rețelele sociale cu o orientare împotriva regimului actual au susținut în mod fals că The New York Times a publicat o imagine generată de AI cu o mulțime numeroasă care celebra numirea noului lider suprem al Iranului, la Teheran, pe 9 martie. Fotografia era autentică.
Recomandări pentru verificarea surselor
Pentru a se putea baza pe un anumit fact-checking, publicul trebuie să se asigure că sursa este independentă de partizanatul politic și profesionalizată, a declarat Durach.