Directorul medical al Spitalului Obregia subliniază presiunea asupra medicilor: „Suntem puțini și presiunea crește”

Dr. Eduard Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, a atras atenția asupra presiunii enorme la care sunt supuși medicii, în contextul unei crize acute de personal. Această declarație a venit după tragica moarte a medicului Ștefania Szabo, găsită decedată în camera de gardă. „Suntem puțini, trebuie să strângem rândurile și, ca atare, presiunea crește foarte mult pe fiecare dintre noi,” a afirmat dr. Moțoescu.

Colegii doctoriței Szabo au relatat despre starea ei de epuizare, menționând că aceasta plângea și că își exprima dorința de a renunța la activitate. Această situație subliniază o realitate dură: medicii se confruntă cu o povară imensă, iar burnout-ul devine o problemă din ce în ce mai frecventă în rândul lor.

Impactul burnout-ului asupra personalului medical

„Din păcate, de multe ori nu ne dăm seama că ajungem în această stare de epuizare. Lucrurile merg din inerție. Spunem să mai trecem și hopul ăsta, să mai trecem și hopul ăsta și devenim adevărați alpiniști. Când aerul se rarefiază, putem intra într-un deficit de oxigenare și apoi să colapsăm,” a explicat dr. Moțoescu. Această presiune constantă se traduce printr-o calitate a actului medical care poate fi afectată, având consecințe grave asupra pacienților.

Simptomele și diagnosticarea burnout-ului

Starea de oboseală este un semn clar al burnout-ului. „Este evident, starea de oboseală, starea în care simți că nu mai poți, că vrei să renunți… Randamentul scade în astfel de situații și calitatea actului profesional poate să aibă urmări destul de grave,” a continuat medicul. Chiar și atunci când se odihnesc suficient, medicii se trezesc adesea obosiți, iar această fatigabilitate poate duce la episoade depresive.

• Burnout-ul nu este diagnosticat cu un cod specific, dar se regăsește în multe afecțiuni psihiatrice.
• Oamenii devin anxioși, nesiguri și obosiți, iar randamentul lor scade dramatic.

Dr. Moțoescu subliniază importanța unui diagnostic distinct pentru burnout, afirmând că „în mod cert ar trebui să existe un diagnostic de burnout, nu doar la noi, ci în orice țară civilizată.” Acest lucru ar permite o mai bună înțelegere a realității și ar facilita luarea de măsuri adecvate.

În concluzie, situația actuală din sistemul de sănătate necesită o atenție sporită și măsuri urgente pentru a sprijini personalul medical, care se află sub o presiune constantă și crescândă.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.