Decizie crucială privind Pilonul II de pensii: Impactul asupra românilor

Un litigiu recent desfășurat la Tribunalul București aduce în prim-plan o situație complexă ce ar putea influența milioane de români care sunt parte a sistemului de pensii private obligatorii – Pilonul II. O fostă judecătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pensionată în decembrie 2022, a inițiat o acțiune în instanță pentru a obține dobânzi, actualizări cu rata inflației și randamentele corespunzătoare pentru contribuțiile sociale legate de drepturi salariale restante plătite retroactiv. Acest caz are potențialul de a crea un precedent, având în vedere numărul tot mai mare de angajați din sectorul public și privat care câștigă în instanță diferențe salariale și care așteaptă să beneficieze de sume suplimentare din Pilonul II.

Hotărârea instanței, precum și răspunsul oficial primit de reporterii implicați, sunt de o importanță semnificativă pentru toți românii – magistrați, funcționari publici, conducători de instituții, autorități sau regii – care obțin retroactiv drepturi salariale și care iau în considerare încasări substanțiale din pensia privată obligatorie administrată privat.

Litigiul de la Tribunalul București evidențiază o situație inedită în gestionarea conturilor de pensie obligatorie administrată privat. Este vorba despre sumele cuvenite din fondurile de Pilon II pentru contribuabilii care au ieșit la pensie, dar care au câștigat ulterior în instanță salarii restante.

Cazul judecătoarei de la instanța supremă are un potențial de replicare, având în vedere numărul tot mai mare de persoane care revendică drepturi de la foștii angajatori. O statistică cu privire la toți cei care au inițiat și/sau câștigat litigii în ultimii ani este aproape imposibil de obținut.

Conform unei investigații, între 2010 și 2022, statul a plătit aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru diferențele salariale ale magistraților. Alocările din fondul de rezervă pentru plata drepturilor salariale curente și restante pentru anul 2024 au fost de 2,1 miliarde de lei, din care cel puțin 1,5 miliarde de lei au fost destinate diferențelor salariale restante și dobânzilor.

La începutul anului 2024, judecătoarea în cauză a solicitat instanței să primească o serie de drepturi și contribuții atât de la fostul angajator, ÎCCJ, cât și de la administratorii fondului de pensii. Printre cererile formulate se numără:

• Obligarea fostului angajator de a vira contribuțiile către bugetul de asigurări sociale de stat pentru drepturile salariale restante.
• Obligarea administratorului fondului de pensii de a calcula și plăti pensia privată cuvenită, generată de încasarea drepturilor salariale restante.
• Obligarea Casei Naționale de Pensii Publice de a plăti sumele cuvenite cu titlu de pensie privată, corespunzătoare contribuțiilor generate de drepturile salariale restante.

Instanța a decis, în septembrie 2024, să admită excepția necompetenței materiale procesuale în ceea ce privește capetele de cerere formulate împotriva administratorilor fondului de pensii, declinând cauza în favoarea Secției a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București. Cererea a fost disjunsă în cazul fostului angajator, unde judecata a fost programată pentru februarie 2025.

Documentele instanței arată că, în decembrie 2023, reclamantei i-au fost achitate drepturi salariale în valoare brută de 32.975 lei și 296.571 lei, aferente unor perioade anterioare. Instanța a reținut că fostul angajator a demonstrat că a efectuat plățile corespunzătoare contribuțiilor de asigurări sociale, respingând astfel cererea de obligare la virarea contribuțiilor.

În februarie 2025, instanța a pronunțat o hotărâre care nu a fost atacată, stabilind astfel un precedent important în gestionarea drepturilor salariale și a contribuțiilor la Pilonul II de pensii.

Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, a explicat că sumele datorate contribuabililor care încasează drepturi restante sunt plătite conform legislației fiscale în vigoare. În prezent, în fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, majoritatea populației active a țării.

În perioada 2008 – 2024, cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost pensionați pentru limită de vârstă, iar modalitatea preferată de a primi banii a fost plata unică. De asemenea, în luna august 2025, plățile efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private au depășit 1 miliard de euro.

La 17 ani de la înființarea Pilonului 2, sumele totale plătite către beneficiari au atins 3,8 miliarde de lei, iar fondurile au încasat contribuții brute de 118,6 miliarde de lei. Câștigul net generat de Pilonul 2 în această perioadă a fost de 51,4 miliarde de lei.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Stiri pe Surse și poate fi vizualizată direct aici.