Tribunalul Mureș a decis anularea retrocedării a 43.000 de hectare de pădure, o hotărâre care desființează decizia inițială emisă în 2012 de Tribunalul Covasna. Această retrocedare, evaluată la aproximativ 300 milioane de euro, era destinată urmașilor unei familii nobiliare. Instanța a stabilit că procesul de retrocedare a fost ilegal, oferind astfel o speranță celor care luptă de ani de zile pentru recuperarea celor aproximativ 12 hectare din Parcul IOR, terenuri care au fost retrocedate abuziv în anul 2005, conform reprezentanților Centrului pentru Proiecte Comunitare, un ONG activ în campaniile de strângere de semnături pentru recuperarea acestor terenuri.
În 2005, în timpul mandatului primarului general Adriean Videanu, aproximativ 12 hectare din Parcul IOR au fost retrocedate pe baza Legii 10/2001, care reglementează imobilele preluate abuziv între 1945 și 1989, și nu pe baza Legii 18, referitoare la fondul funciar. Este important de menționat că terenul fusese expropriat în 1945 ca teren arabil, nu ca pădure. Terenul retrocedat făcea parte din fosta moșie Dudești-Cioplea, care aparținea familiei Romalo, urmașii unui arendaș bulgar, Ivan Grueff. Reprezentanții ONG-ului subliniază că, de la retrocedare, zona a fost supusă unui proces sistematic de distrugere, incluzând otrăvirea arborilor, incendii suspecte și defrișări ilegale, transformând astfel zona într-un câmp devastat.
Bătălia în instanță
Primăria Sectorului 3 a contestat retrocedarea în instanță încă din 2012, argumentând că terenul a fost dintotdeauna parc și nu ar fi trebuit restituit. În 2019, Curtea de Apel București a dat o decizie favorabilă, stabilind că cele 11.2 hectare fuseseră retrocedate ilegal și impunând desființarea dispoziției de retrocedare. Totuși, în 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis contrariul, după ce Primăria Capitalei a contestat anularea retrocedării. Instanța a stabilit că Primăria Sectorului 3 nu avea calitatea procesuală necesară pentru a contesta retrocedarea, având în vedere că nu era proprietarul terenului, ci Primăria Capitalei. Aceasta a dus la o stagnare a procesului, fără ca Primăria Municipiului București să inițieze o acțiune de anulare a retrocedării.
Drumul spre recuperarea celor 12 Ha din parc
Cazul retrocedării pădurilor din Bacău, unde Tribunalul Mureș a anulat o retrocedare de 43.000 de hectare din 2012, oferă un precedent juridic semnificativ. Această hotărâre evidențiază posibilitatea anulării unor decizii de retrocedare considerate abuzive, chiar și după o lungă perioadă de litigii. De asemenea, implicațiile cazului din Bacău, care a fost supus unor anchete DNA și a evidențiat ilegalități majore, ar putea servi drept model și pentru cazul IOR.
Recuperarea terenurilor din Parcul IOR depinde în mod esențial de implicarea Primăriei Capitalei. Toți bucureștenii cu care ONG-ul a interacționat în ultimii ani așteaptă ca Primăria Capitalei să inițieze o nouă acțiune în instanță, folosind toate pârghiile legale disponibile și prezentând dovezi solide că zona a avut și trebuie să-și păstreze destinația de spațiu verde public.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Stiri pe Surse și poate fi vizualizată direct aici.
