Decizia CCR: Legea minelor și a cimitirelor declarată neconstituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a pronunțat miercuri o hotărâre prin care a declarat neconstituțională legea ce modifica reglementările referitoare la Legea minelor, precum și legislația ce vizează cimitirele și crematoriile. Această decizie a fost luată cu unanimitate de voturi, în urma sesizării formulate de președintele Nicușor Dan.

Hotărârea CCR blochează implementarea unui act normativ care permitea, printre altele, concesionarea directă de către stat sau autoritățile locale a locurilor de înhumare sau a spațiilor destinate păstrării urnelor de cenușă în cimitirele aflate în proprietatea sau administrarea acestora.

Aspectele constatate de Curtea Constituțională

Curtea a subliniat că problema principală nu a fost neapărat conținutul specific al măsurilor legislative, ci modul în care acestea au fost adoptate în Parlament. CCR a constatat că a fost încălcat principiul bicameralismului, stipulat de Constituție, având în vedere că forma finală a legii adoptată de Camera Deputaților diferă semnificativ de cea discutată inițial în Senat.

Judecătorii au evidențiat că, în Camera decizională, au fost introduse reglementări esențiale care au modificat substanțial perspectiva legislativă asupra concesionării bunurilor deținute în proprietate publică. Ca urmare, legea nu mai avea aceeași structură normativă ca în varianta analizată de prima Cameră sesizată.

Modificări neconsultate

De asemenea, modificările adoptate în etapa finală au avut impact asupra regimului juridic al terenurilor utilizate pentru activități miniere sau situate în apropierea exploatărilor miniere, fără ca aceste schimbări să fi fost discutate în prealabil.

Importanța principiului bicameralismului

Principiul bicameralismului impune ca ambele Camere ale Parlamentului să dezbată în mod real același proiect de lege. CCR a stabilit în mod constant că introducerea unor modificări semnificative într-o singură Cameră, care alterează substanța reglementării, poate conduce la neconstituționalitatea actului normativ. În acest caz, Curtea a considerat că diferențele dintre cele două forme ale legii au fost suficient de mari pentru a încălca prevederile constituționale referitoare la procesul legislativ.

Fiindcă neconstituționalitatea a fost stabilită pe baza unor motive procedurale, Curtea nu a mai evaluat criticile legate de conținutul efectiv al legii. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar argumentele complete vor fi prezentate în motivarea care va fi publicată în Monitorul Oficial.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.