Contestaţii la licitația pentru extinderea Magistralei 4. Una a fost depusă chiar de câştigătorul primului lot, din care fac parte două companii cercetate de procurori

Cei doi ofertanți implicați în licitația pentru extinderea Magistralei 4, lotul Gara de Nord – Eroii Revoluţiei, au formulat contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), ca urmare a desemnării câștigătorului de către Primăria Sectorului 4.

Licitația a fost câștigată de o asociere formată dintr-o filială poloneză a companiei Gulemark și un consorțiu turco-bulgar, respectiv Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – GP Group. Ambii ofertanți au contestat decizia, exprimându-și nemulțumirea față de acceptarea ofertei celuilalt participant.

Detalii despre licitație

Primăria Sectorului 4 a finalizat atribuirea contractelor pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni ale Magistralei de metrou, care leagă Gara de Nord de Gara Progresul. Asocierea turco-bulgară a fost declarată câștigătoare pentru primul lot, de la Gara de Nord la Eroii Revoluţiei, în timp ce compania românească Erbașu, în colaborare cu Gulermark, a obținut licitația pentru secțiunea de la Eroii Revoluției la Gara Progresul.

Valoarea totală a celor două contracte depășește două miliarde euro.

Controverse legate de câștigători

Este important de menționat că două dintre companiile câștigătoare sunt sub investigație de către procurorii europeni și români. GP Group, una dintre firmele bulgărești implicate, este investigată de Parchetul European (EPPO), iar Trace Group, de procurorii români.

„GP Group a fost reprezentată la licitație de Ștefan Totev, a cărui nume a fost asociat cu o anchetă a Parchetului European, legată de un dosar de corupție pe fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la 94,5 milioane de euro.”

De asemenea, Trace Group este sub anchetă pentru lucrări de construcție a autostrăzii Ploiești – Buzău, fiind acuzată de excavarea ilegală a unor cantități semnificative de pământ, fără a obține licența necesară.

Prejudiciul estimat în acest caz este de aproximativ 750.000 de lei, reprezentând redevența datorată statului român pentru pământul excavat.

Implicarea autorităților

Aceste contestații și investigații subliniază complexitatea și provocările întâmpinate în procesul de extindere a infrastructurii de transport din România, în special în contextul unor acuzații grave de corupție care afectează imaginea și credibilitatea proiectelor publice.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.