Consumatorii Uniți: băncile nu pot transfera vina fraudelor pe clienți
Monica Calu, președinta Asociației Consumatorii Uniți, a declarat că responsabilitatea instituțiilor financiare nu se termină atunci când o breșă de securitate are loc în propriul sistem, chiar dacă originea este o eroare umană a unui angajat.
Argumentul central
Monica Calu a precizat că, atunci când datele de identificare ale clienților au fost deja scurse dintr-o breșă internă de securitate a unei bănci, standardul obiectiv al datoriei de vigilență a consumatorului este compromis fără vina acestuia. Ea a explicat că un consumator nu mai are un reper obiectiv prin care să suspecteze o fraudă dacă atacatorul îi cunoaște numele, codul numeric personal și istoricul tranzacțiilor.
Monica Calu a menționat exemple recente de incidente cibernetice: atacul de tip ransomware asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), început pe 14 iulie 2026, atacul malware de tip troian asupra serverului care găzduiește site-ul Direcției Fiscale Brașov, precum și incidentul de la Revolut, descris ca o înșelătorie de tip phishing în care angajații companiei au fost păcăliți să trimită date confidențiale unei adrese oficiale de email compromise din Italia.
Cadrul legal european
Monica Calu a precizat că Regulamentul DORA (Digital Operational Resilience Act), Directiva NIS 2 (Directiva (UE) 2022/2555) și Regulamentul privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act) obligă băncile și fintech-urile să asigure reziliență operațională deplină și să testeze sever capacitatea de a preveni tranzacțiile frauduloase.
Ea a declarat că băncile folosesc adesea semnătura electronică sau validarea online a unei tranzacții ca argument pentru a transfera responsabilitatea integral către client, chiar și atunci când acesta a fost manipulat prin tehnici de spoofing sau phishing.
Capcanele de abonament și reglementările viitoare
Monica Calu a explicat că, prin tehnici de design înșelător pe platformele de comerț online, ofertele promoționale inițiale se transformă, prin clauze ascunse, în retrageri lunare automate de zeci sau sute de euro, greu de anulat de către consumator.
Ea a precizat că Directiva PSD3 și Regulamentul DORA mută sarcina probei de pe consumator pe industria financiară și a cerut ca standardele tehnice derivate din PSD3 să oblige băncile să ofere, în aplicațiile de mobile banking, un panou centralizat din care utilizatorul să poată revoca instant toate mandatele de plată recurentă active.
Randamentele micilor investitori și Legea CEI
Monica Calu a declarat că micii investitori de retail, inclusiv cei care au investit în titluri de stat, se confruntă cu randamente negative în termeni reali la scadență, în timp ce comisioanele de administrare percepute de bănci și fonduri le erodează câștigul.
Referitor la proiectul de lege privind Conturile de Economii și Investiții (CEI), adoptat de Camera Deputaților, Monica Calu a precizat că banii plasați prin aceste conturi în acțiuni sau obligațiuni nu sunt protejați de Fondul de Garantare a Depozitelor, riscul de piață fiind asumat integral de cetățean. Ea a menționat că legea creează două tipuri de conturi, CEI-S și CEI-D, diferența constând în momentul taxării, și a cerut Autorității de Supraveghere Financiară să impună standarde de transparență și fișe de produs simplificate pentru aceste instrumente.
Sursă: HotNews.ro