Muncitorii străini care activează în România se confruntă cu provocări semnificative din cauza proceselor birocratice gestionate de autorități, care necesită o digitalizare completă. Reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM) subliniază că lipsa unor proceduri exclusiv online conduce la prelungirea timpilor de așteptare, consumul excesiv de resurse și întârzieri în integrarea acestor lucrători pe piața muncii.
Vicepreședintele PIFM, Elena Panțiru, a declarat că este esențial ca schimbarea angajatorului să poată fi realizată integral online, fără a mai fi necesară depunerea dosarului la ghișeu. “În afară de oferta de muncă, cazierul străinului este emis de autoritățile române și, odată încărcat pe portal, poate fi verificat direct de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). În plus, documentele de la șomaj sunt deja emise în format electronic în majoritatea județelor, ceea ce înseamnă că nu ar mai trebui depuse în original,” a explicat aceasta.
În prezent, procesul este unul hibrid, cu dosarele încărcate online, dar care trebuie depuse și în format fizic, iar avizele sunt transmise ulterior tot în format digital. “Ne dorim ca la schimbarea de angajator sau de funcție să eliminăm complet depunerea fizică. Străinii sunt deja în România, sunt angajați și verificați. Eliminarea acestui pas ar salva timp, oameni și energie atât pentru noi, cât și pentru IGI. Resursele necesare pentru a opera aceste modificări online s-ar rezuma probabil la 2-3 persoane dedicate, dar impactul ar fi extrem de benefic pentru toți,” a adăugat Panțiru.
Patronatul a subliniat că, deși Inspectoratul General pentru Imigrări este disponibil să colaboreze, întregul proces depinde de eforturile agențiilor de recrutare, care trebuie să pregătească și să depună documentele în ambele formate. Muncitorii străini rămân astfel vulnerabili, iar fără sprijinul unei agenții specializate, reintrarea lor în legalitate devine aproape imposibilă. “Dacă un angajat străin rupe legătura cu angajatorul său, îi este extrem de greu să găsească un nou angajator care să îl introducă în legalitate. Mulți nu cunosc detaliile procedurale și nu știu că fără un acord de încetare a colaborării nu se mai poate face nimic,” a avertizat vicepreședintele PIFM.
În acest context, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă solicită accelerarea digitalizării proceselor și implementarea unor proceduri complet online pentru schimbarea angajatorului și a funcției, considerând această măsură vitală pentru protecția muncitorilor străini, eficiența angajatorilor și buna funcționare a instituțiilor statului.
Un alt obstacol major rămâne timpii de așteptare. De exemplu, în cazul unui aviz de lucrător permanent pentru un muncitor înalt calificat, dacă cererea este încărcată astăzi, locul disponibil pentru procesare poate fi abia în ianuarie. Singura excepție este schimbarea de angajator, pe care IGI București o prioritizează pentru a evita blocarea activității lucrătorului și a angajatorului. “Acest proces ar putea fi accelerat semnificativ prin digitalizarea completă a etapelor,” a subliniat Panțiru.
Schimbarea de funcție se confruntă cu aceleași bariere. Chiar și atunci când toate documentele sunt valabile și încărcate pe portal, procesul impune depunerea dosarului fizic, prezența în audiență și multiple formalități. Pentru a remedia această situație, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă propune crearea, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, a unor secțiuni distincte pe portalul online, dedicate exclusiv schimbării angajatorului. Acestea ar trebui însoțite de un sistem de programări cu timpi de așteptare semnificativ reduși, astfel încât procesul să fie mai rapid și mai accesibil pentru toți cei implicați.
Implementarea acestei măsuri ar eficientiza procesul, ar reduce aglomerările și ar preveni întârzierile majore care afectează atât statul, cât și muncitorii. În prezent, durata obținerii unui nou aviz de muncă în cazul schimbării angajatorului sau funcției poate ajunge până la 6 luni, generând pierderi estimate de 9.000 RON/persoană pentru stat. Simplificarea procedurii ar putea aduce la buget un plus de până la 90 milioane RON (aproximativ 18 milioane de euro) la un volum de 10.000 de cazuri anual.
Conform datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2024, în România erau înregistrați peste 150.000 de muncitori străini cu drept de muncă, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Filipine și India. Peste 70% dintre aceștia activează în domenii precum construcțiile, HoReCa și transporturi, sectoare grav afectate de lipsa forței de muncă locale.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul g4media.ro și poate fi vizualizată direct aici.
