Circuitul apei potabile din București: de la sursă la consumator

În fiecare dimineață, înainte de a savura o cafea, se desfășoară un proces logistic fascinant în București: apa parcurge un drum lung, atent controlat, pentru a ajunge în paharul tău. Aceasta nu apare din senin, ci urmează un traseu complex, ce include prize de captare, uzine de tratare, rezervoare, stații de pompare, mii de kilometri de conducte și o serie de analize riguroase. Să explorăm acest circuit pas cu pas, pentru a înțelege cum apa din natură ajunge în paharul nostru.

Atunci când deschidem robinetul, apa curge fără să ne gândim la sursa ei. În București, apa de la robinet nu provine dintr-o sursă aleatorie, ci parcurge un traseu bine definit, de la râurile din jurul orașului, prin stații de tratare, rezervoare, stații de pompare și mii de kilometri de conducte subterane. Acest proces tehnic permite ca, zilnic, milioane de oameni să aibă acces la apă potabilă cu o simplă mișcare de robinet.

Circuitul apei potabile în București, pe pași

Pasul 1: De unde vine apa

Apa potabilă din București este prelevată din râurile Argeș și Dâmbovița, prin diverse prize de captare. Este important de menționat că în oraș funcționează trei stații de tratare a apei, fiecare având surse și capacități distincte:

Roșu (sursă: Argeș) – capacitate de producție: 520.000 m³/zi
Arcuda (sursă: Dâmbovița) – capacitate de producție: 650.000 m³/zi
Crivina (sursă: Argeș) – capacitate de producție: 260.000 m³/zi

Pasul 2: Prima „sită”

Când apa ajunge în zona de captare, aceasta conține diverse elemente aduse de natură, precum frunze, crengi și insecte. Primul pas al operatorului este reținerea acestor deșeuri prin grătare și filtre, care funcționează ca o sită industrială.

Pasul 3: Eliminarea impurităților

Aici începe procesul de purificare. Apa conține particule fine invizibile cu ochiul liber, care pot afecta calitatea acesteia. Se adaugă un coagulant care ajută la formarea flocoanelor, facilitând astfel separarea impurităților.

Pasul 4: Filtrarea cu nisip

După ce impuritățile au fost aglomerate, apa trece prin filtre cu nisip, care rețin particulele rămase.

Pasul 5: Ozonarea

În București, procesul de ozonare este esențial, deoarece ozonul contribuie la reducerea bacteriilor și virusurilor, îmbunătățind totodată gustul și mirosul apei prin oxidarea substanțelor organice.

Pasul 6: Clorinarea

Chiar dacă apa este tratată în uzină, aceasta mai are un drum de parcurs până la robinet. Pentru a menține calitatea, se aplică clorinarea în doze controlate, atât la ieșirea din uzină, cât și în anumite puncte ale rețelei.

Pasul 7: Stocarea și distribuirea apei potabile

Apa potabilă nu este trimisă direct în oraș, ci este stocată în rezervoare închise, apoi distribuită în funcție de consum și presiune. Acest sistem de stocare ajută la echilibrarea consumului și menținerea presiunii, asigurând resurse suficiente în caz de avarii.

Pasul 8: Drumul prin oraș

Rețeaua de distribuție este esențială, având o lungime totală de 2.730 km, incluzând:

814 km aducțiuni și rețele de transport
1.916 km rețea de distribuție
8 stații de pompare

Pasul 9: Ultimii metri până la consumator

Când apa ajunge în apropierea fiecărui consumator, aceasta intră în branșament, conectând conducta stradală cu locuința. Aici, un contor monitorizează consumul, iar instalația interioară, formată din coloane și țevi, duce apa până la robinet. Este important de menționat că calitatea apei poate fi influențată de instalațiile interioare, în special în clădirile mai vechi.

Cine verifică calitatea apei?

Pe lângă controlul operațional al operatorului, există și un control de sănătate publică. Operatorul prelevează probe din 55 de puncte fixe din București, realizând peste 6.000 de analize anual, monitorizând peste 130.000 de parametri. De asemenea, Direcția de Sănătate Publică București efectuează audite și analize suplimentare, asigurându-se că apa respectă standardele de calitate.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.