CCR dezbate astăzi sesizarea ÎCCJ privind reforma pensiilor magistraţilor

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate astăzi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

Instanţa constituţională urmează să se pronunţe şi asupra cererii ÎCCJ de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu acelaşi proiect.

Conform ÎCCJ, măsurile din proiectul Guvernului pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.

Decizia asupra proiectului a fost amânată până acum de cinci ori. La şedinţa CCR din 16 ianuarie, luarea unei decizii a fost amânată pentru studiul mai multor documente, printre care o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de ÎCCJ cu o zi înainte.

Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare.

ÎCCJ a anunţat pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil care arată că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază de contributivitate.

Proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de ÎCCJ. CCR a motivat că Guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege aviz de la CSM.

La începutul lunii decembrie, judecătorii de la ÎCCJ au decis cu unanimitate de voturi să sesizeze CCR în legătură cu noul proiect propus de Guvern. Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Conform ÎCCJ, proiectul anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

ÎCCJ consideră că legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ale CCR.

Potrivit ÎCCJ, legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage.

ÎCCJ susţine că în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

Conform ÎCCJ, în sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică, aproximativ 190.000 de persoane, iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale, inclusiv magistraţi.

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei, potrivit ÎCCJ.

Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de Ministerul Afacerilor Interne, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de Ministerul Apărării Naţionale cu peste 5,5 miliarde de lei şi Serviciul Român de Informaţii cu peste 1,08 miliarde de lei, conform datelor prezentate de ÎCCJ.