CCR amână din nou cele două conflicte sesizate de Grindeanu și Bolojan

Curtea Constituțională a României a amânat pentru 30 septembrie ambele dosare aflate pe rolul ședinței de miercuri, a anunțat Curtea Constituțională.

Conflictul Guvern-Parlament pe OUG SAFE

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 privind Programul SAFE.

În sesizare, Grindeanu a precizat că actul normativ a fost adoptat și transmis spre publicare după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, fiind publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026.

Sesizarea susține că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai 2026, prin adăugarea a 12 articole noi, în timp ce se desfășura dezbaterea moțiunii de cenzură.

Grindeanu a citat expunerea de motive a legii de aprobare, potrivit căreia completările au fost motivate de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, Guvernul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.

Disputa privind restanțele salariale ale magistraților

Al doilea dosar amânat de CCR se referă la conflictul juridic sesizat de Guvern cu Înalta Curte de Casație și Justiție, pe tema restanțelor salariale ale magistraților, estimate la 1 miliard de euro.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, pe 2 iulie, că instanța supremă s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară prin obligarea Guvernului să aloce sume pentru plata restanțelor.

Bolojan a precizat că, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea bugetului de stat și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative.

Sesizarea Guvernului a fost depusă cu o săptămână înainte ca procesul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție să înceapă la ICCJ.

Bolojan a anunțat anul trecut că statul a fost obligat să plătească magistraților 2 miliarde de euro cu titlu de restanțe salariale, în urma a peste 20.000 de procese, jumătate din sumă fiind deja achitată în tranșe.

Potrivit datelor din dosarul soluționat de Curtea de Apel București, statul mai are de plătit aproximativ 5 miliarde de lei, respectiv circa 1 miliard de euro.

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a acuzat premierul Bolojan că, prin declarațiile sale, afectează independența justiției și încrederea cetățenilor în soluționarea litigiilor exclusiv de către instanțe.

Cei trei judecători ai ICCJ care urmează să pronunțe decizia în proces au cerut, săptămâna trecută, Consiliului Superior al Magistraturii să le apere independența, acuzând o imixtiune fără precedent în actul de justiție.

CCR a judecat acțiunea premierului interimar pe 16 iulie, iar verdictul a fost amânat inițial pentru 23 septembrie.

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul la finalul lunii martie 2026, după ce coaliția de guvernare a amânat plata restanțelor salariale aferente anului în curs, sumele fiind redirecționate către pachetul social propus de PSD.

Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul de refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Curtea de Apel București a soluționat procesul la primul termen, din 5 mai 2026, admițând integral cererea ICCJ și obligând Guvernul să facă demersurile bugetare necesare pentru plata restanțelor.

Decizia stabilește un termen de 10 zile de la data rămânerii definitive pentru plata restanțelor, sub sancțiunea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, plus penalități de 1% pe zi din suma de plată.

Bolojan a explicat că penalitățile ar reprezenta 9 milioane de euro pe zi.

Guvernul a contestat decizia Curții de Apel București, recursul fiind judecat la instanța supremă în luna iulie, iar decizia definitivă a fost amânată de șase ori până în prezent.

Sursă: HotNews.ro